Bulgaria a irosit şapte ani în UE, dar nici România nu se lasă mai prejos (presa bulgară)
(photos.com)
Cotidianul sofiot Sega publică vineri un editorial în care apreciază că Bulgaria a irosit primii şapte ani în Uniunea Europeană, dar susţine că nici România nu se lasă mai prejos.
Anul 2014 nu reprezintă un motiv de îngrijorare, deşi, ce-i drept, Bulgaria a irosit primii şapte ani după aderarea la UE, dar nu-i nimic, căci suntem însoţiţi de România, iar serviciile pe care politicienii de la Bucureşti li le fac colegilor lor de la Sofia sunt nenumărate, scrie Sega.
'Parcă din dorinţa să convingă Bruxellesul că lucrurile nu stau cel mai prost în Bulgaria, România s-a discreditat chiar înaintea publicării rapoartelor prin care Comisia Europeană urmăreşte progresele în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. În decembrie, parlamentarii români au modificat Codul Penal astfel încât să devină de neatins oricât ar fura. Cei deja condamnaţi vor primi amnistie, iar cei urmăriţi penal vor fi lăsaţi în pace', susţine sursa citată.
Strategia politicienilor români este să se prefacă şi să se ascundă faţă de Bruxelles de la un raport la altul. În schimb, guvernul bulgar parcă a ales tactica din Primul Război Mondial şi încearcă să epuizeze inamicul, ascunzându-se în tranşee şi uitându-se din când în când dacă ameninţarea (raportul) este aproape. 'Şi asta în timp ce românii se ridică curajos în ultima clipă, atrăgând tot focul inamicului asupra lor. Aşa s-a întâmplat în anul 2012, aşa se întâmplă şi acum. Există însă şi diferenţe', susţine editorialistul Svetoslav Terziev.
Bruxellesul l-a pus sub carantină severă pe premierul român Victor Ponta, când, în 2012, în decurs de doar o săptămână, în România au fost schimbaţi preşedinţii Camerei Deputaţilor şi Senatului, au fost limitate atribuţiile Curţii Constituţionale şi ale altor instituţii, iar preşedintele Traian Băsescu a fost suspendat temporar din funcţie. Singurul care a îndrăznit să spargă acest embargou a fost preşedintele Partidului Socialiştilor Europeni, Serghei Stanişev, scrie sursa citată. 'Atunci liderul socialiştilor bulgari nu era la putere în ţara sa şi a trebuit să ţină cont doar de interesele propriului partid. Acum, însă, lucrurile stau diferit, Stanişev nu mai este în opoziţie şi, dacă se va solidariza din nou cu Ponta, ar invita Bruxellesul să tragă şi în guvernul premierului bulgar Plamen Oreşarski. De aceea, singura tactică de succes pentru Stanişev este să se ascundă cât mai adânc în tranşee, iar el exact asta face de mai bine de o lună de când nu a mai dat declaraţii pe subiecte europene', susţine publicaţia Sega.
Comisia Europeană spune că evaluează fiecare dintre cele două ţări după propriile merite şi nu le compară. Acest lucru este adevărat doar la nivel formal, deoarece autorii rapoartelor sunt şi ei oameni şi se mai întâmplă să-şi piardă răbdarea, notează Sega. Până la sfârşitul lunii iunie 2012, era de aşteptat ca România să fie lăudată după mai multe sentinţe împotriva unor foşti miniştri şi parlamentari, dar, în numai câteva zile, situaţia s-a schimbat brusc, Comisia Europeană redactând unul dintre cele mai critice rapoarte, care includea o listă cu 11 puncte care trebuiau îndeplinite până la sfârşitul anului.
Potrivit sursei citate, noile rapoarte aşteptate pentru această lună vor atrage atenţia nu prin aprecierile la adresa României şi Bulgariei, ci printr-o eventuală schimbare în abordarea Comisiei Europene care - susţine Sega - pare cu totul incapabilă să facă faţă încăpăţânării celor două ţări. În şapte ani în UE, cele două ţări nu au demonstrat nici o urmă de dorinţă de a scăpa nici de corupţia la nivel înalt, nici de crima organizată, scrie autorul editorialului, care se întreabă ce poate face Bruxellesul în aceste condiţii ca să nu fie criticat că Mecanismul de Cooperare şi Verificare este cu totul inutil.
În martie 2013, astfel de critici au venit atât din partea celorlalte ţări membre, cât şi din partea europarlamentarilor români şi bulgari, supăraţi că numai ţările lor sunt monitorizate. În mai, vor fi alegeri europarlamentare, după care noul Parlament European va alege Comisia. În asemenea momente de incertitudine, chiar şi Bruxellesul alege tactica tranşeelor. Eurocraţii încearcă să nu supere nicio ţară pentru că fiecare vot este important.
'Comisarul european pentru justiţie, Viviane Reding, o femeie de altfel voioasă şi cu principii, cel mai probabil nu va acuza România şi Bulgaria că încalcă standardele europene în ceea ce priveşte statul de drept deoarece are ambiţia să preia postul lui Jose Manuel Barroso la şefia Comisiei Europene. Ar fi o surpriză dacă în acest moment Reding ar cere ca rapoartele pentru România şi Bulgaria să devină mai aspre. De aceea, cel mai probabil în cele două documente nu vor fi prea multe comentarii, ci mai degrabă vor fi enumerate problemele, iar concluziile vor rămâne să fie trase de public', crede Terziev.
Astfel, o sută de ani mai târziu vom vedea o repetare a tacticii din Primul Război Mondial în care cel mai important nu este victoria, ci evitarea unor pierderi. Românii îşi permit să provoace Comisia Europeană, pentru că au decis că nu mai au ce pierde: subiectul Schengen este îngheţat şi nimeni nu mai promite că, după două rapoarte pozitive, România şi Bulgaria adera, susţine Sega.
Ultima mişcare de succes a Comisiei Europene va fi să lase moştenire viitorului executiv european Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Astfel, Comisia Barroso nu va rămâne în istorie ca executivul învins de două dintre cele mai slab dezvoltate ţări din UE, ci va împărţi ruşinea şi cu cei care vor veni după ea, dacă ei nu reuşesc cumva să scape repede de această moştenire nedorită, se mai afirmă în editorialul publicat de ziarul Sega.
