Petrecere cu dichis la Beijing. Luptele interne din Partidul Comunist riscă să degenereze într-o lovitură de stat

Beijingul sub stare de asediu: pe data de 3 septembrie va avea loc o paradă militară de dimensiuni istorice, care ar putea fi lesne umbrită de o lovitură de stat şi/sau teroare. De la exploziile din Tianjin, lupta pentru putere din China a scăpat de sub control.

După arestarea şi condamnarea, anul acesta, a fostului ţar al Securităţii, Zhou Yongkang, războiul din interiorul Partidului Comunist Chinez a intrat într-o nouă fază, cu câteva săptămâni în urmă, când ziarul Caixin, apropiat de persoane de încredere ale actualului preşedinte, anunţa restricţionarea mişcărilor fostului preşedinte comunist chinez, Jiang Zemin.

La scurt timp după anunţ, China a fost zguduită de o serie de explozii - cele din Tianjin fiind puternic mediatizate. O sursă internă a Epoch Times cu legături în eşalonul de vârf al Partidului susţine că exploziile sunt de fapt un răspuns adresat actualului preşedinte Xi Jinping de aripa durilor corupţi din Partid - aşa numita "Bandă din Shanghai", strânsă în jurul fostului dictator comunist Jiang Zemin.

Încercarea de puci din 2012 din Beijing

Printr-o reţea de succesori, Jiang Zemin a condus politica Partidului Comunist Chinez chiar şi după expirarea mandatului său în 2002. Au urmat două mandate pentru Hu Jintao, controlat strâns de acelaşi Jiang Zemin. Xi Jinping, care guvernează oficial de la finele lui 2012, a reuşit doar de curând să iasă din conul de umbră al Bandei lui Jiang şi să acţioneze masiv împotriva maşinaţiunilor acestuia. Iar acest lucru nu a fost uşor.

În momentul în care actualul lider chinez Xi Jinping se pregătea să ia puterea, vechea gardă a durilor plantaţi în posturi cheie din Armată şi Securitate a organizat, sub conducerea lui Zhou Yongkang şi a magnatului Bo Xilai, cel puţin două încercări de lovituri de stat care să-l împiedice pe Xi Jinping să acceadă la conducerea Partidului. Cum încercările au eşuat, odată instalat la putere, Xi Jinping a început o campanie de epurare, sub stindardul luptei anti-corupţie din Partid, care ţinteşte exact la înlăturarea inamicilor din funcţiile cheie ale Partidului. Acesteia i-au căzut victime oficiali cu nume grele, în frunte cu fostul şef al Comitetului Politic şi Legislativ, Zhou Yongkang, care avea în subordinea sa Ministerul Securităţii, sistemul Judiciar şi cel al Penitenciarelor, lagărele de muncă şi multe altele.

O altă încercare a avut loc pe 19 martie 2012 când un puci al ţarului securităţii Zhou Yongkang împotriva tandemului Hu Jintao - Xi Jinping a eşuat. La acea dată Zhou Yongkang chemase poliţia paramilitară din regiunea Beijing şi ordonase ca trupele să înconjoare intrarea în sediul guvernului şi intrările în PiaţaTiananmen şi Xinhua. Cu ajutorul Diviziei 38, din Hebei, adusă în grabă, Hu Jintao a dejucat puciul, lucru care l-a adus şi pe el pe radarul durilor comunişti.

Odată ajuns la putere, Xi Jinping a adus oameni noi la conducerea acestei trupe de elită, care este pregătită să apere conducerea Partidului de puci.

„Campania anticorupţie” iniţiată de el este dedicată exclusiv înlăturării influenţei lui Jiang Zemin asupra armatei, economiei şi finanţelor.

Beijing-ul fierbe

Bizar, şi Agenţia de Stat a Chinei Xinhua transmite rapoarte având ca temă încercările de puci de la paradele militare. Totul arată ca şi cum preşedintele Xi şi-ar pregăti poporul de orice eventualitate.

În Hotelul Beijing, unde vor fi cazaţi şefii de state, au fost instalate camere pretutindeni. La intrarea în incintă, toţi sunt scanaţi. Deasupra Pieţei Tienanmen zboară în permanenţă elicoptere şi 850.000 de civili contribuie la acţiunea de siguranţă. Observatori cu banderole roşii, sunt prezenţi pe străzi, în pieţe, în hipermarketuri şi în firme, pretutindeni pe unde trece lumea.

În mod ciudat, agenţia de stat Xinhua a amintit într-o emisiune specială de puciurile politice care au avut loc în timpul paradelor în ultimii ani în istorie - precum cel din 6 octombrie 1981 din Egipt.

Petrecere cu surle şi trâmbiţe

Parada este strategică pentru Xi Jinping.

Cu această ocazie, survenită la scurt timp după înlăturarea de la putere a doi generali plantaţi de Jiang Zemin la conducerea Armatei, Xi îşi demonstrează puterea asupra forţelor armate. Mai important, o face la scurt timp înaintea vizitei în Statele Unite.

O sursă internă a Epoch Times cu legături în eşalonul de vârf al Partidului susţine că exploziile de la Tianjin sunt un răspuns adresat actualului preşedinte Xi Jinping, de aripa durilor corupţi din Partid - aşa numita Bandă din Shanghai, strânsă în jurul fostului dictator comunist Jiang Zemin.

Potrivit analiştilor chinezi, faptul că a invitat străini, indică încă un lucru: Xi Jinping arată că a început să câştige meciul în politica externă, care de ani buni se afla în mâinile "Bandei de la Shanghai".

Astfel că Xi a invitat reprezentanţii a jumătate din ţările lumii, dar nu vor veni toţi.

Alianţa Chinei cu Putin, tensiunile din Marea Chinei, lasă scaunele goale

Lista oficială a oaspeţilor a fost publicată zilele trecute. În afara preşedintelui ceh, Milos Zeman, niciun şef de stat din Europa nu va participa. Statele Unite, Marea Britanie şi alte state NATO îşi trimit doar ambasadorii şi la fel Germania, Franţa şi Canada.

Diplomaţii de nivel înalt din Europa şi din Statele Unite afirmă în repetate rânduri că Vestul este îngrijorat că parada ar fi de fapt un semnal fals, datorită poziţiei dure a Chinei în conflictului din Marea Chinei de Sud. Tancuri şi avioane de luptă sunt în acţiune „stârnind temeri din partea ţărilor vecine”. Drept urmare, la eveniment nu va fi prezent niciun reprezentant al Malaeziei, Filipinelor sau Indoneziei.

Prezenţa lui Putin, conform Agenţiei Reuters, constituie un alt motiv pentru care liderii europeni nu vor participa. Soldaţi din Regimentul 85 Rus de Gardă vor participa la marş. Potrivit mediei ucrainene, preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a dorit iniţial să ia parte la eveniment, ceea ce ar fi constituit o ocazie de întărire a relaţiilor cu China, dar luând în considerare faptul că Rusia şi China colaborează tot mai strâns, el a luat decizia de a nu participa.

Cine vine: Asia, Africa, America de Sud

La paradă vor lua parte 30 de şefi de state şi de guverne, 19 reprezentanţi guvernamentali de rang înalt şi 10 conducători de instituţii internaţionale, precum Secretarul General al Naţiunilor Unite Ban Ki-moon. De asemenea, toate fostele republici sovietice îşi trimit conducătorii supremi. În afară preşedintelui Rusiei, la eveniment vor participa liderii Belarusului, Republicii Moldova, Armeniei, Azerbaidjanului, Tadjikistanului, Kirgistanului, Kazahstanului, Uzbekistanului, Mongoliei, Egiptului şi Africii de Sud – ţările cu care China îşi plănuieşte „Noul Drum al Mătăsii”.

Este probabil că la paradă va lua parte şi preşedintele Coreei de Sud Park Geun-hye, iar Cuba şi Argentina îşi trimit vicepreşedinţii. Coreea de Nord nu va fi reprezentată de Kim Jong-Un, ci de cel de-al doilea om al puterii, Choe Ryong-hae, vicemareşal al Armatei Populare Coreene. Japonia nu va avea un reprezentant oficial, iar fostul premier Murayama Tomiichi va fi prezent în calitate de persoană privată.

De ce au loc mega-paradele chineze?

În istoria recentă de după Mao, prima paradă a avut loc când la conducere se afla Deng Xiaoping, şi, la acea vreme, scopul era de a arăta prietenie americanilor prin intermediul unui război cu Vietnamul; concomitent, Deng îşi demonstra puterea în interior.

O altă paradă a avut loc în 1999, cu ocazia celei de-a 50-a aniversări a întemeierii Republicii Populare Chineze. La acel moment Jiang Zemin urmărea să agite iarăşi populaţia şi să îşi etaleze puterea şi tocmai începuse persecuţia cruntă a Falun Gong - care acum, după 16 ani, stă să-l coste viaţa.

Mai recent, în 2009, la cea de-a 60-a aniversare a întemeierii Republicii Populare Chineze, Hu Jintao, preşedinte în funcţie din 2003, a ţinut încă o paradă. La acel moment el a apărut pe scenă alături de Jiang Zemin - ceea ce a demonstrat încă odată ceea ce ştia toată lumea - faptul că era complet lipsit de putere şi că adevăratul păpuşar din spatele scenei era tot Jiang Zemin.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.