Disputa privind activele ruseşti declanşează o reuniune de criză între Comisia Europeană şi Belgia

Conducerea de vârf a Comisiei Europene şi a Guvernului belgian se va reuni vineri într-o încercare de a sparge blocajul politic legat de utilizarea activelor de stat ruseşti îngheţate pentru a finanţa un împrumut de 140 de miliarde de euro destinat reparaţiilor pentru Ucraina, au declarat pentru POLITICO doi oficiali de rang înalt ai UE.

Belgia a fost reticentă în a susţine planul, propus de Comisie ca o modalitate de a folosi fondurile ruseşti sancţionate pentru a sprijini Ucraina fără a confisca permanent banii, deoarece fondurile în cauză sunt deţinute de compania financiară Euroclear, cu sediul la Bruxelles.

Premierul Bart De Wever se teme că guvernul său va fi nevoit să ramburseze miliardele Moscovei dacă o armată de avocaţi ai Kremlinului va da în judecată iniţiativa. La o reuniune a liderilor UE din octombrie, De Wever a cerut garanţii mai puternice din partea liderilor europeni pentru a-şi proteja ţara de riscurile financiare şi juridice care ar putea apărea în urma acestei măsuri.

Întâlnirea crucială de vineri are loc după ce miniştrii adjuncţi de Finanţe nu au reuşit marţi să facă progrese în negocierile privind împrumutul de reparaţii, Comisia avertizând că timpul se scurge.

„Cu cât întârziem mai mult, cu atât va deveni mai dificil. S-ar putea ridica întrebări legate de unele posibile soluţii intermediare”, a declarat comisarul pentru economie Valdis Dombrovskis jurnaliştilor, marţi, în capitala bulgară Sofia.

Ucraina se va confrunta cu un deficit bugetar anul viitor dacă banii nu vor ajunge până în primăvară. Fără un acord privind utilizarea activelor ruseşti, Comisia avertizează guvernele UE că vor trebui să susţină Kievul din propriile fonduri — iar apetitul pentru acest lucru este redus, după ce pandemia a afectat grav bugetele naţionale.

„Cum vom scoate 140 de miliarde de euro din bugetele europene în această perioadă a anului?”, a întrebat un ministru adjunct de finanţe, exprimându-şi frustrarea faţă de Belgia şi, ca şi alţi oficiali citaţi în articol, vorbind sub protecţia anonimatului.

„Nu există nicio cale.”

Comisia va prezenta Belgiei un memorandum cu opţiuni alternative de finanţare pentru Ucraina, care implică împrumuturi la nivelul UE. Speranţa este că De Wever, aflat şi el sub constrângeri financiare, va ceda odată ce va vedea că nu există alte opţiuni viabile.

Ce doreşte Belgia

De Wever a prezentat condiţiile pe care Belgia le consideră necesare pentru a sprijini planul.

În primul rând, Belgia doreşte eliminarea ameninţării unui veto din partea Ungariei — sau a altei ţări — asupra sancţiunilor.

La fiecare şase luni, UE trebuie să reautorizeze în unanimitate sancţiunile împotriva Rusiei, ceea ce înseamnă că orice ţară prietenoasă cu Kremlinul, precum Ungaria sau Slovacia, ar putea debloca activele ruseşti şi ar forţa Euroclear să returneze toate fondurile sancţionate Moscovei.

Comisia lucrează la anularea dreptului de veto pentru a se asigura că Belgia obţine certitudinea pe termen lung de care are nevoie în această privinţă.

În al doilea rând, Belgia doreşte ca şi alte ţări din UE să împartă riscul.

Comisia a spus în repetate rânduri că Ucraina ar trebui să înceapă rambursarea împrumutului de 140 de miliarde de euro doar după ce Rusia opreşte războiul şi plăteşte reparaţiile. Însă Belgia doreşte din partea capitalelor europene garanţii financiare pentru împrumut în cazul în care Rusia încheie războiul şi îşi revendică activele — sau dacă avocaţii Kremlinului conving o instanţă că Moscova ar trebui despăgubită.

Chiar dacă toate ţările UE ar furniza garanţii naţionale, Belgia vrea să se asigure că eventualele plăţi s-ar face imediat. Comisia a sugerat că ar putea împrumuta bani oricărei ţări care ar avea dificultăţi în a furniza lichidităţi pe loc. Dar această abordare ar adăuga datorii suplimentare, o perspectivă nepopulară pentru state precum Franţa şi Italia.

În cele din urmă, Belgia îndeamnă Comisia să ia în considerare utilizarea bugetului actual al UE, pe şapte ani, pentru a garanta împrumutul, în loc să se bazeze pe guvernele naţionale.

Teoretic, Comisia ar putea folosi o parte dintr-o rezervă de numerar, numită headroom, prevăzută în bugetul UE, pentru a face acest lucru. Ideea ar avea sens odată cu noul buget, care va fi prezentat în 2028. Însă nu este clar dacă există suficient headroom în fondurile actuale.