Peste două treimi dintre statele lumii sunt corupte, susţine Transparency International
alte articole
Indicele anual de Percepţie a Corupţiei (IPC) publicat miercuri de Transparency International susţine că majoritatea guvernelor lumii acţionează prea lent pentru a reduce actele de corupţie, în ciuda unor progrese înregistrate în anumite ţări comparativ cu anii trecuţi.
Raportul organizaţiei Transparency International (TI) clasifică 180 de ţări şi teritorii în funcţie de nivelurile percepute de corupţie în sectorul public, potrivit experţilor şi oamenilor de afaceri. Raportul foloseşte o scară de la 0 la 100, unde 0 înseamnă cel mai înalt nivel de corupţiei, iar 100 înseamnă că nu există corupţie.
În acest an, indicele IPC a arătat că peste două treimi din ţările lumii au obţinut sub 50 de puncte, cu o medie de 43.
Printre ţările care şi-au îmbunătăţi IPC-ul în mod semnificativ în ultimii câţiva ani se numără Coasta de Fildeş, Senegal şi Marea Britanie. În ceea ce priveşte clasamentul regiunilor lumii, Europa de Vest a obţinut cel mai bun rezultat cu un scor mediu de 66, iar Africa sub-sahariană (32), Europa de Est (34) şi Asia Centrală (34) au fost cele care au rămas cel mai mult în urmă.
România a obţinut 48 de puncte, la fel ca în 2016.
“Mai alarmant este faptul că IPC indică faptul că ţările cu cele mai reduse protecţii pentru mass media şi organizaţii neguvernamentale tind de asemenea să aibă cele mai grave rate ale corupţiei”, a declarat raportul Transparency International.
Cel puţin un jurnalist ucis săptămânal
Pentru prima dată, Transparency International a examinat relaţia dintre nivelurile de corupţie şi gradul de libertate de care se bucură mass media şi grupurile societăţii civile. Organizaţia a descoperit că aproape toţi jurnaliştii ucişi începând cu 2012 au fost ucişi în ţări corupte.
Pe baza datelor oferite de Comitetul pentru Protecţia Jurnaliştilor, concluziile TI arată că peste 9 din cei 10 jurnalişti ucişi şi-au pierdut viaţa în ţări care au obţinut 45 sau mai puţin pe scara indicelui IPC. Acest lucru înseamnă că, în medie, în fiecare săptămână cel puţin un jurnalist este ucis într-o ţară marcată de un nivel ridicat de corupţie.
În plus, unul din cinci jurnalişti ucişi lucra la un articol despre corupţie. “Ţinând cont de actualele campanii de suprimare a societăţii civile şi a mass mediei la nivel global, trebuie să facem mai mult pentru a-i proteja pe cei care vorbesc”, a declarat Patricia Moreira, directoare la TI, adăugând că vinovaţii nu au fost deferiţi justiţiei în majoritatea acestor cazuri.
Raportul notează Brazilia drept exemplu – o ţară care a marcat doar 37 de puncte -, unde 20 de jurnalişti au murit în ultimii şase ani după ce au făcut investigaţii privind corupţia guvernului local sau a crimelor legate de droguri.
Societatea civilă sub asediu
Nu doar mass media a fost în centrul atenţiei celor care alimentează şi susţin corupţia, a afirmat TI, ci şi organizaţiile societăţii civile. Cuprinzând informaţii oferite de World Justice Project, raportul TI arată că majoritatea ţărilor care obţin puncte puţine pentru libertăţile civile tind, de asemenea, să obţină un scor mare în ceea ce priveşte corupţia.
“Campaniile de defăimare, hărţuirile, procesele şi birocraţia excesivă sunt instrumente folosite de anumite guverne pentru a-i reduce la tăcere pe cei care conduc acţiunile în lupta împotriva corupţiei”, a adăugat Moreira.
Prin urmare, TI cere tuturor guvernelor care “se ascund în spatele legilor restrictive” să anuleze imediat acele legi şi să permită o participare civică mai mare.
Preşedinta Transparency International, Delia Ferreira Rubio, a declarat că un stat de drept slab, lipsa accesului la informaţii, controlul guvernamental asupra mass mediei sociale şi participarea redusă a cetăţenilor sunt legate în mod direct de nivelurile ridicate de corupţie, lucru care periclitează “însăşi esenţa democraţiei şi libertăţii”.