Pariul pus de Nicuşor Dan: Dacă îl pierde, a zis că dispare de tot din viaţa publică

Edilul general al Bucureştiului, Nicuşor Dan, a explicat, într-un interviu acordat Euronews, că există mai multe zone-cheie de corupţie în România - imobiliară, păduri, marea evaziune fiscală - iar viitorul preşedinte ar avea puterea să mişte lucrurile în direcţia combaterii acestor fenomene infracţionale.

Jurnalist: Parcă trăim într-un deja vu, am văzut, scandalul Nordis a fost şi în campania electorală prezidenţială de data trecută, când au fost anulate alegerile, iată acum din nou. Ce ar trebui să facă, din perspectiva dumneavoastră, politicienii pentru a arăta că nu sunt implicaţi în asemenea scheme imobiliare?

Nicuşor Dan: În primul rând, ar trebui să numească o conducere la Inspectoratul de Stat în Construcţii, care să se uite cu adevărat la legalitatea atât a documentaţiilor, cât şi a autorizaţiilor. Şi asta n-o fac, în mod voit, în mod deliberat, de cel puţin 15 ani, de când mă ocup eu de subiectul ăsta. Prima oară când am cerut, în 2008, o situaţie de la Inspectoratul de Stat în Construcţii Bucureşti, am întrebat: "Cât aţi verificat voi în 2007 şi 2008 şi cât aţi constatat ilegal?". Şi mi-au dat o situaţie foarte detaliată. 50% şi atunci, din ce verificau, era ilegal.

Dar n-au mărit capacitatea asta de verificare şi, mai departe pe lanţ, nu avem niciun corupt pe chestiuni care sunt foarte flagrante. În momentul în care tu dai 100 de metri pătraţi în plus faţă de cât ar permite legea, tu faci un cadou de 100 de mii de euro. E mult mai mult decât cineva care ia mită o găină sau 2.000 de lei, sau aşa. Şi nu există niciun astfel de dosar, deşi fenomenul există şi-l cunoaştem cu toţii.

Jurnalist: Şi credeţi că în acest moment instituţiile de forţă, cele care verifică, fac suficient pentru a lupta cu fenomenul?

Nicuşor Dan: Nu, fără discuţie, nu.

Jurnalist: Ce ar putea să facă un preşedinte în această situaţie, concret?

Nicuşor Dan: Un preşedinte ar identifica în mod corect care sunt zonele de corupţie - eu pot să vă spun câteva: una este cea imobiliară, una este cea de păduri, una este cea de mare evaziune fiscală - şi să se asigure că managementul Parchetului face în aşa fel încât să existe nişte resurse care să fie alocate pe cazurile astea. Ce văd eu din afară, din interacţiunea pe care o am cu diverse parchete, este că ei sunt inundaţi de sesizări şi nu fac niciun fel de prioritate între sesizările astea şi nu se duc exact acolo unde sunt mizele mari.

Jurnalist: Şi concret, ce ar putea să facă preşedintele? Justiţia este liberă, e o putere liberă în stat, nu poate să fie influenţată.

Nicuşor Dan: Preşedintele participă la şedinţele Consiliului Superior al Magistraturii, poate să aibă dialog cu fiecare dintre membrii CSM. Preşedintele este cel care propune şefii parchetelor şi preşedintele, am văzut în toţi anii din urmă, chiar dacă nu are atribuţii specifice, într-un echilibru de putere pe care îl are cu Parlamentul, cu Guvernul, poate să impună nişte lucruri.

Jurnalist: Pentru că tot vorbim despre zona imobiliară, cum ar putea să se dezvolte Bucureştiul şi unde anume ar putea să se dezvolte? Pentru că, dacă nu se dau avize de construcţie pentru cei care îşi doresc să construiască - am înţeles, în zonele din Bucureşti nu, pentru că asta susţineţi şi vreţi să se degreveze de trafic şi aşa mai departe -, dar cum ar trebui să se întâmple? Pentru că, în acest moment, vedem că se construieşte în Bucureşti în continuare şi, cum spuneţi, ar fi 50% ilegal din ce se construieşte.

Nicuşor Dan: Nu o să se întâmple niciodată, dar eu sunt gata să fac un pariu. Dacă îmi puneţi într-o sală ca asta toate autorizaţiile emise de primarii de sector în patru ani, eu garantez cu prezenţa mea în viaţa publică: dacă îmi daţi o săptămână, găsesc 500 flagrant ilegale printre ele. Pentru că ăsta e fenomenul şi toată lumea întoarce capul de la el.

Bineînţeles că e nevoie să se construiască în Bucureşti, numai că lucrul ăsta trebuie să se facă organizat, în baza regulamentelor. Noi avem un Plan Urbanistic General din 2000, lucrăm din greu ca să facem un Plan Urbanistic General 2025, dar până atunci trebuie să îl respectăm pe acesta, care e destul de bun pe zona centrală a oraşului. Era bun pentru anii 2000, între timp, tocmai din cauza acestei dezvoltări ilegale, el nu mai este actual, trebuie modificat.

O greşeală uriaşă pe care Bucureştiul a făcut-o în anul 2000 a fost să declare toate terenurile intravilane din interiorul Bucureştiului. Şi există un principiu de dezvoltare urbană care spune că nu te duci să arunci cu blocuri şi, după aceea, să te întrebi cum să duci apă, cum să duci gaz, cum să duci drumuri acolo, ceea ce se numeşte urbanizare. Asta e ceva ce vrem să impunem în Planul Urbanistic General pentru zonele astea care sunt destructurate: să cerem condiţia că ele să fie urbanizate înainte să putem să dăm autorizaţii de construire. Cam asta este.

Şi, în rest, bineînţeles că există nişte calcule. Ştiinţa asta, urbanismul, e veche, lumea ştie să calculeze câte şcoli îţi trebuie la un număr de apartamente, dacă drumul suportă sau nu suportă respectiva dezvoltare, dar de ani de zile noi am făcut invers. Am pus blocul şi, după aceea, ne-am pus întrebarea cum să deservim oamenii ăia.

Jurnalist: Şi credeţi că referendumul pe care l-aţi făcut şi dacă vi s-ar da drept de semnătură primarului general, oricine ar fi, pentru construcţiile din Bucureşti, pentru avize, ar rezolva această problemă?

Nicuşor Dan: Ar rezolva mare parte din problemă, ar rezolva cel puţin partea de legalitate.

Jurnalist: Şi s-ar construi în afara Bucureştiului, nu în interior, pe terenurile care sunt?

Nicuşor Dan: Nu. E mai bine să se construiască în Bucureşti, numai că trebuie să se construiască echilibrat, în aşa fel încât să existe şcoală acolo, să existe un mic punct sanitar acolo, astfel încât oamenii să nu facă, cum se întâmplă acum, avem jumătate de oraş care merge din sud în nord dimineaţa, de la locuinţa lor la muncă.

Deci este o ştiinţă despre cum să dezvolţi oraşul. Ştiinţa asta spune că, dacă ai zone în care ai multă locuire, trebuie să stimulezi să se construiască locuri de muncă, astfel încât oamenii să meargă aproape. Invers, dacă e o zonă în care ai multe birouri, să stimulezi construcţia de locuinţe, astfel încât oamenii să facă distanţe mai scurte. Acolo unde sunt locuinţe, să faci şcoli. Deci e o ştiinţă a dezvoltării pe care, din păcate, am neglijat-o toţi anii ăştia.