Putin a naţionalizat activele a 10% dintre oligarhii de pe lista Forbes
Cea mai amplă redistribuire de proprietăţi din Rusia de la anii 1990 a afectat zeci de miliardari aflaţi pe lista Forbes şi aproape 20 dintre cele mai mari companii din punct de vedere al veniturilor, potrivit unui studiu realizat de grupul de reflecţie Cedar, citat de The Bell, potrivit Moscow Times.
Autorii estimează că valoarea activelor confiscate între 2022 şi 2024 va fi de aproximativ 5 trilioane de ruble. Principalii beneficiari ai acestui proces au fost corporaţiile de stat şi cercul restrâns al lui Vladimir Putin.
Între 2014 şi 2025, 30 dintre cele 311 persoane de pe lista Forbes, adică aproximativ 9%, s-au confruntat cu naţionalizarea sau vânzarea forţată a activelor în condiţii neconforme cu piaţa.
Dintre aceştia, 17 se aflau printre cei mai bogaţi 100 de oameni de afaceri din ultimul deceniu.
Dacă luăm în considerare clasamentul Forbes pentru 2021-2023, ponderea celor afectaţi creşte la 12%, 25 dintre cei 204 miliardari fiind afectaţi. Dintre cei 30 de oameni de afaceri care s-au confruntat cu confiscarea activelor, 20 au avut de-a face cu organele de aplicare a legii. Valoarea totală a activelor confiscate este estimată la 2,6 trilioane de ruble. În 13 cazuri, antreprenorii şi-au pierdut afacerile principale din Rusia. Alte nouă cazuri au implicat vânzarea forţată a activelor după izbucnirea războiului. Valoarea acestor companii a depăşit 1,6 trilioane de ruble.
Denis Ştenghelov, proprietarul holdingului alimentar KDV Group, a suferit cele mai mari pierderi. Activele sale, în valoare de aproximativ 500 de miliarde de ruble, au fost confiscate. Instanţa l-a declarat pe el şi pe tatăl său „organizaţie extremistă”, iar compania a fost acuzată că funcţionează „în detrimentul intereselor strategice ale Rusiei”.
Locurile al doilea şi al treilea au revenit foştilor coproprietari ai aeroportului Domodedovo, Dimitri Kamenshchik şi Valeri Kogan. Activele lor au fost vândute în ianuarie unei filiale a aeroportului Şeremetievo asociată cu Arkady Rotenberg.
Oamenii de afaceri au reuşit să-şi apere bunurile în doar cinci cazuri. Autorii raportului citează cazul miliardarului Andrei Melnicenko şi al proprietarului companiei energetice SibECO ca fiind cel mai semnificativ. Compania sa a ajuns la o înţelegere cu Parchetul General, plătind o sumă nedivulgată pentru cauze sociale.
Autorii studiului notează că redistribuirea proprietăţii a început în 2021, dar ritmul acesteia s-a accelerat brusc de la începutul războiului. În timp ce în 2022 au fost înregistrate 17 confiscări, în 2023 au fost înregistrate 40, în 2024 37, iar în 2025 aproape 70.
Valoarea totală a bunurilor pentru care Procuratura Generală a intentat procese de confiscare a ajuns la aproape 5 trilioane de ruble. În ciuda pierderilor de trilioane de ruble suferite de miliardari, majoritatea acestor confiscări au fost atribuite foştilor şi actualilor oficiali, membrilor parlamentului, oficialilor din domeniul securităţii, judecătorilor şi oamenilor de afaceri regionali, notează autorii raportului.
Cea mai frecventă bază formală pentru procese a fost încălcarea legislaţiei anticorupţie. Această formulare a apărut în 67 din cele 170 de cazuri. Aceasta a fost urmată de revizuirea tranzacţiilor încheiate anterior (21 de cazuri), acuzaţii de privatizare ilegală şi finanţare a forţelor armate ucrainene (14 cazuri fiecare) şi cereri de returnare a activelor strategice şi a brevetelor pentru dezvoltări militare. Autorii menţionează cetăţenia străină, permisele de şedere temporară sau reşedinţa permanentă în străinătate ca factori de risc serioşi pentru proprietarii de afaceri. În 65 de cazuri, proprietarii activelor confiscate se aflau în afara Rusiei, iar în alte 59, deţineau permise de şedere străine.
Principalii beneficiari ai redistribuirii proprietăţii au fost cele mai mari corporaţii de stat: Gazprom, Rosatom, Rostec, Transneft, VTB, Rosselkhozbank, precum şi grupuri de afaceri asociate cu vechii cunoscuţi ai preşedintelui (Kovalciuc, Rotenberg, Patruşev). Aceştia au primit active în peste 90% din procesele intentate de Parchetul General (16).
Confiscarea pe scară largă a proprietăţilor - avertizează autorii studiului - creează riscuri pe termen lung pentru economie: subminează atractivitatea investiţiilor, creşte dependenţa afacerilor de guvern şi reduce concurenţa. Cedar estimează că supraconcentrarea activelor de stat va împiedica inevitabil creşterea productivităţii şi va încetini dezvoltarea economică.
