Învingând frica prin tăria de caracter

Practicanţi Falun Gong şi susţinătorii lor s-au adunat astăzi în Bucureşti pentru a marca cei 15 ani de persecuţie a practicii spirituale paşnice Falun Gong (Falun Dafa) în China. Astăzi, organizatorii au ţinut un apel paşnic la Ambasada Chinei între orele 16:30-18:00, iar duminică, 27 aprilie, începând cu ora 12:00, va avea loc un Infoday la Mall AFI Cotroceni. Acolo, practicanţii vor sta la dispoziţia publicului până la ora 18 pentru a răspunde la întrebări şi a da posibilitatea semnării petiţiei pentru încetarea persecuţiei.

Cu acestă ocazie, am avut plăcerea să luăm un interviu, în exclusivitate pentru Epoch Times, domnului Kuki Szabolcs, preşedintele Asociaţiei de Qigong Falun Dafa Romania.

Epoch Times: Domnule Kuki Szabolcs ce ne puteţi spune despre semnificaţia zilei de 25 aprilie pentru practicanţii Falun Gong?

Kuki Szabolcs: Acum 15 ani, pe 25 aprilie 1999, mii de practicanţi Falun Gong din toată China s-au adunat paşnic în Beijing pentru dreptul lor constituţional de a-şi practica liber credinţa. Evenimentul din 25 aprilie 1999 a adus Falun Gong pe scena internaţională, iar impactul acestui eveniment este încă resimţit, chiar şi în prezent, după 15 ani. La 25 aprilie 1999 peste 10.000 de practicanţi Falun Gong s-au strâns în linişte pentru a-şi cere dreptul garantat constituţional de a practica exerciţiile Falun Gong, limitat progresiv în ultimii ani, restricţiile culminând cu arestul abuziv al câtorva practicanţi de către poliţia din Tianjin. După ce premierul chinez de atunci, Zhu Rongji, s-a întâlnit cu trei reprezentanţi Falun Gong, cei 10 mii de practicanţi s-au întors paşnic, la casele lor, în aceeaşi zi. Zhu a fost de acord să elibereze practicanţii din Tianjin şi a dat asigurări că guvernul nu are nicio problemă cu Falun Gong.

Ceea ce ar fi fost o mare oportunitate pentru guvernul comunist din China – aceea de a simpatiza cu un astfel de grup de 100 de milioane de oameni, care trăieşte în acord cu principiile adevăr, compasiune şi toleranţă - s-a transformat, în schimb, în 15 ani de tortură şi crimă, dezlănţuită asupra acestor persoane, de un partid comunist nesigur şi paranoic.

Epoch Times: Totuşi, ce a înspăimântat atât de mult Partidul Comunist Chinez (PCC)?

Kuki Szabolcs: De fapt, frica partidului îşi are rădăcinile chiar în modul în care a venit acesta la guvernare. Când partidul a venit la putere, printre primele lucruri pe care le-a făcut a fost să distrugă cultura şi tradiţiile de 5.000 de ani ale Chinei. A început cu credinţa oamenilor, demolând temple şi mânăstiri, pângărind statuile de Buddha şi multe altele. Practic, a vrut să înlocuiască tradiţiile antice chineze - care cereau conducătorului ţării să fie virtuos şi să îşi îndeplinească mandatul în concordanţă cu voia Cerului - cu dictonul partidului, care spunea că "puterea politică izvorăşte din ţeava puştii". Cu alte cuvinte, partidul şi-a menţinut puterea prin violenţă şi frică.

Epoch Times: Cum a reacţionat partidul-stat chinez la evenimentele din 25 aprilie 1999?

Kuki Szabolcs: Întregul aparat de stat, armata, poliţia, organele de propagandă, sistemul judiciar, totul este orientat pe strivirea cu violenţă a duşmanilor, indiferent dacă aceştia sunt reali sau imaginari. De fiecare dată, populaţia Chinei a fost martoră la lucrurile oribile care li se întâmplă acelora care îndrăznesc să contrazică linia de partid. După ce această abordare a fost folosită zeci de ani, populaţia Chinei părea să fie deja dresată şi prea puţini mai îndrăzneau să o contrazică.

Totuşi, pe data de 25 aprilie 1999, acest spectru al violenţei a fost străpuns de un grup paşnic a cărui credinţă în adevăr-compasiune-toleranţă a fost mai puternică decât ameninţările cu închisoarea, munca forţată sau chiar moartea.

Cei 10.000 de practicanţi Falun Gong nu se aflau la Zhongnanhai (Beijing) pentru a contesta conducerea PCC, şi nici mediul de violenţă sau "lupta de clasă" create de acesta. În schimb, practicanţii s-au strâns în mod paşnic pentru a-şi cere dreptul constituţional prin care era garantat dreptul la practică şi credinţă.

Aceasta a luat prin surprindere partidul. PCC şi-a menţinut întotdeauna puterea prin "ţeava puştii", iar acum se confrunta cu un grup paşnic de oameni cărora nu le era frică să îşi ceară drepturile fundamentale.

Epoch Times: Care au fost consecinţele protestului paşnic al practicanţilor Falun Gong?

Practicanţii Falun Gong speră ca în această zi, oamenii din întreaga lume li se vor putea alătura în sprijinirea eforturilor lor paşnice de apel pentru încetarea persecuţiei ilegale şi vicioase a Falun Gong, prin intermediul propriilor membri din parlament sau prin scrisori adresate mass-mediei

Kuki Szabolcs: Cum era oarecum de aşteptat, regimul a încercat eliminarea practicii spirituale folosind forţa, calomnia şi violenţa necruţătoare. Cu toate acestea, în loc ca practica spirituală să fie "eliminată în trei luni", precum a cerut Jiang Zemin, fostul lider PCC, Falun Gong a continuat să înflorească şi s-a răspândit în peste 100 de ţări din toată lumea.

Epoch Times: Care este situaţia actuală?

Kuki Szabolcs: De 15 ani persecuţia, bătaia, electrocutarea, violurile, înfometarea, torturile în cele mai inumane forme ale lor, moartea şi recoltarea de organe de la practicanţii Falun Gong aflaţi în viaţă la momentul prelevării organelor, au fost raportate de aproape fiecare organizaţie pentru drepturile omului din lume. Milioane de familii au fost distruse şi nu vor mai fi la fel niciodată. Practicanţii Falun Gong şi susţinătorii lor continuă să folosească mijloace paşnice şi raţionale pentru a protesta împotriva persecuţiei ce are loc în China împotriva practicii lor şi pentru a conştientiza opinia internaţională despre adevărata faţă a regimului comunist, căruia îi lipseşte orice raţiune şi caracter uman.

Epoch Times: Aţi mai dori să adăugaţi ceva?

Kuki Szabolcs: Forţa şi perseverenţa practicanţilor Falun Gong rămân nezdruncinate chiar şi după 15 ani. Puterea lor, alimentată de credinţa lor în principiile Adevăr -Compasiune- Toleranţă, intră într-un contrast izbitor cu principiile PCC care sunt violenţă, inducerea fricii şi înşelăciunea. În această zi de însemnătate istorică, dorim să sărbătorim tocmai această putere şi perseverenţă.

Cincisprezece ani mai târziu

Scopul final al acţiunilor practicanţilor Falun Gong rămâne acelaşi astăzi, ca acum 15 ani: de a pune capăt persecuţiei, de a convinge oamenii să nu participe la lezarea familiilor şi prietenilor lor din cauza urii şi minciunilor partidului comunist. Practicanţii Falun Gong acţionează, nu numai pentru protejarea celor dragi dar, de asemenea, pentru a opri manipularea oamenilor nevinovaţi, spre a nu fi făcuţi complici de către PCC la crimele împotriva fiinţelor umane.

Se comemorează astăzi acţiunea celor 10.000 de practicanţi Falun Gong care au avut suficient curaj să se adune în Beijing pentru a cere paşnic regimului comunist să le respecte dreptul la libertatea de credinţă, şi, de asemenea, acele milioane de oameni care, în cei 15 ani de arestări, tortură, ură, propagandă şi moarte au continuat să meargă înainte pentru a încerca să-i protejeze pe alţii.

Din acest motiv, practicanţii Falun Gong speră că, în această zi, oamenii din întreaga lume li se vor alătura în sprijinirea eforturilor lor paşnice de apel pentru încetarea persecuţiei Falun Gong, prin intermediul celor care-i reprezintă în Parlament sau prin scrisori adresate mass-mediei.

Organizatorii activităţii de informare desfăşurată astăzi în faţa Ambasadei Chinei şi duminică la Mall AFI Cotroceni din capitala României au încredere că sprijinul internaţional susţinut pentru o viaţă trăită cu demnitate, zdruncină din temelii factorii întunecaţi ai regimurilor totalitare. Credinţa fermă a participanţilor la acţiunile desfăşurate astăzi în toate colţurile lumii este că, foarte curând, se va sărbători libertatea pentru Falun Gong în China şi, odată cu aceasta, libertatea pentru toţi cetăţenii chinezi, care nu vor mai trebui să suporte un regim violent şi paranoic.

Gina Sturdza este autoarea traducerii în limba română a cărţii "Organele Statului", a cărei prefaţa a fost scrisă de preşedintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Vasile Astărăstoaie, carte care este citată ca referintă în Raportul ONU 2013