OLAF împlineşte 10 ani: un serviciu destinat combaterii fraudelor în dauna UE, fără putere de sancţionare
Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), cu sediul la Bruxelles, aniversează 10 ani de activitate. A fost înfiinţat în 1999, imediat după demisia Comisiei Europene, prima din istoria UE, din cauza suspiciunilor de nereguli în gestionarea bugetului comunitar, fiind rodul unei legislaţii de urgenţă. Purtătorul de cuvânt al OLAF, ifalianul Alessandro Buttice, fost ofiţer în Garda de Finanţe din Italia, a făcut pentru agenţia de presă italiană Il Velino bilanţul privind organismul comunitar condus de peste un an de magistratul german Franz-Hermann Bruner.
Întrebat dacă OLAF ar putea fi considerată o echipă de poliţie europeană, Buttice a precizat că oficiul nu este nici astfel de echipă, nici serviciu secret sau oficiu al Ministerului Public, ci un serviciu de anchete administrative al UE, destinat combaterii fraudelor în dauna Uniunii, dar şi împotriva corupţiei şi altor acte ilicite din interiorul instituţiilor comunitare. Protejând bugetul UE, OLAF operează în interesul contribuabililor europeni.
Buttice a dat trei exemple în acest sens: milioanele de ţigări de contrabandă ajunse în UE din Balcani; un ONG care a obţinut prin fraudă o dublă finanţare de la donatori diferiţi pentru acelaşi proiect de dezvoltare; acordul secret dintre unii contractanţi şi un funcţionar din UE care le permitea să prezinte facturi umflate, în schimbul faptului că lucrau în privat pentru el. Este vorba de trei exemple din cele peste 200 de cazuri de suspiciune de fraudă sau corupţie deschise în fiecare an de OLAF. Organismul garantează că fondurile comunitare sunt cheltuite în mod corect, că UE nu este delapidată de încasările ce i se datorează iar personalul UE acţionează conform regulilor.
În ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei, OLAF poate investiga numai dacă există suspiciunea că ar fi implicaţi membri ai personalului UE.
Solicitat să răspundă cât costă şi ce beneficii aduce oficiul cetăţenilor UE, purtătorul de cuvânt a explicat că bugetul anual al OLAF depăşeşte 50 de milioane de euro. În perioada 2005-2007 au fost recuperate peste 200 de milioane de euro pe an datorită anchetelor OLAF, cu referire specială la contrabanda de ţigări.
Privind modul cum lucrează oficiul, Buttice a precizat că OLAF poate efectua anchete administrative autonome, dar poate şi să ajute autorităţile statelor membre acordându-le asistenţă în anchetele lor administrative sau penale sau coordonând cazuri transnaţionale. Puterile de anchetă ale OLAF depind în mare măsură de obiectul cazului: oficiul poate, de exemplu, să percheziţioneze birourile funcţionarilor UE dar nu şi locuinţele acestora. Investigatorii OLAF pot efectua inspecţii pe lângă întreprinderile beneficiarilor unor subvenţii comunitare, dar nu pot face descinderi aici, lucru permis numai autorităţilor naţionale.
Totodată, persoanele care nu lucrează pentru UE şi sunt străine de tranzacţiile care implică bani comunitari nu pot face obiectul unor anchete ale OLAF. Activităţile oficiului privesc toate instituţiile, organismele şi agenţiile fondate de UE, precum şi întreg teritoriul celor 27 de state membre. OLAF poate interveni şi în terţe ţări în care sunt în joc finanţări europene iar cooperarea cu astfel de ţări este posibilă pe bază de acorduri.
Oficiul nu are putere de sancţionare faţă de autorii unor acţiuni ilicite, fiind numai un serviciu de anchete administrative. Rapoartele elaborate la încheierea anchetelor fac simple recomandări. În cazul în care există dovada unui potenţial delict, raportul este transmis judecătorilor naţionali ce au competenţa de a judeca dosarele. Dacă există o încălcare a normelor deontologice, de acest lucru se va ocupa organismul disciplinar al instituţiei comunitare interesate. Finanţările folosite incorect trebuie recuperate de organismul care le-a acordat iniţial, de exemplu Comisia Europeană (CE).
Purtătorul de cuvânt al oficiului a mai precizat că OLAF este organizat ca o direcţie generală a CE şi se află sub responsabilitatea politică a vicepreşedintelui CE care răspunde de administraţie, audit şi lupta antifraudă. În ceea ce priveşte anchetele şi operaţiunile, OLAF este însă independent de CE şi nu primeşte instrucţiuni de la instituţii, organisme, oficii sau agenţii ale UE şi nici de la guverne.
Personalul OLAF este alcătuit în prezent din circa 400 de persoane, care provin din toate ţările membre ale UE. 70% din personal are funcţii legate de activităţile operative ale oficiului. Prin natura sarcinilor sale, multe dintre persoanele care lucrează în cadrul lui sunt foşti magistraţi, funcţionari vamali, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară, inspectori fiscali, controlori financiari, revizori de conturi sau experţi ai serviciilor de informaţii.
Întrebat cine controlează activitatea investigativă a Oficiului, Alessandro Buttice a explicat că în interior sunt în vigoare controale riguroase privind investigaţiile OLAF, conduse pe baza unui Manual de procedură, a legislaţiei comunitare ăn vigoare şi a instrumentelor existente în materie de protecţie a drepturilor fundamentale. Controlul judiciar asupra OLAF este exercitat de Tribunalul de Primă Instanţă a Comunităţilor Europene, cu sediul la Luxemburg, pe lângă care oricine interesat direct de o acţiune a OLAF poate prezenta recurs. Judecătorii naţionali ai statelor membre ale UE pot în plus exercita un control indirect asupra legalităţii acţiunilor OLAF, de fiecare dată când le sunt cerute cazuri ale Oficiului. OLAF include şi un Comitet de supraveghere, alcătuit din cinci experţi externi independenţi, care monitorizează cu regularitate munca de anchetă a oficiului. La cererea directorului sau din proprie iniţiativă comitetul îi prezintă acestuia păreri privind activit
ăţile OLAF, fără a interveni însă în desfăşurarea anchetelor în curs.
Solicitat să răspundă dacă un cetăţean european se poate adresa direct OLAF, Buttice a precizat că oricine poate informa oficiul despre suspiciuni de fraudă sau corupţie în dauna intereselor financiare ale UE. Totodată, membrii personalului instituţiilor europene care doresc să furnizeze informaţii privind nereguli din serviciul lor, pot beneficia de protecţie specială.
Buttice a mai ţinut să sublinieze în final că oficiul există încă după 10 ani, acesta reprezentând rezultatuil cel mai semnificativ, având în vedere că servicii similare lui la nivel internaţional nu au reuşit să-şi aniverseze deceniul de existenţă.
