Obama trimite a doua divizie în Irak; cooperarea cu Iran, în negocieri
Preşedintele american Barack Obama. (Alex Wong / Getty Images)
Washington – Preşedintele Barack Obama a notificat Congresul că ar putea trimite 275 de soldaţi americani în Irak. Obama spune că forţele vor asigura securitatea personalului american de la ambasada Statelor Unite din Bagdad.
Forţele armate sunt pregătite pentru război şi vor rămâne în Irak până până când nu vor mai fi necesare, a continuat Obama. Aproximativ 170 de soldaţi sunt deja în Irak, inclusiv 50 de puşcaşi marini şi peste 100 de soldaţi. Unii dintre aceşti soldaţi sunt noi veniţi.
Statele Unite a mobilizat deja în Golful Persic portavionul CVN-77, George H.W.Bush, cât şi o navă de război ce transportă 550 de puşcaşi marini desemnaţi să protejeze ambasada americană din Bagdad, conform Pentagonului.
Sub autorizaţia subliniată de Obama, un oficial american spune că Statele Unite va mai mobiliza 100 de soldaţi în jurul Irakului, care vor rămâne în rezervă până când vor fi necesari.
Chiar dacă administraţia de la Washington susţine că nu vrea să implice Statele Unite într-un nou război, oficialii iau în considerare trimiterea unui contingent de forţe speciale în Irak
Oficialii de la Casa Albă, susţin că misiunea forţelor speciale, care nu a fost încă aprobată, va avea un caracter limitat şi se va concentra pe antrenarea trupelor guvernamentale irakiene. Mulţi dintre soldaţii irakieni şi-au părăsit posturile în timpul avansului grupării radicale Statul Islamic din Irak şi Levant (ISIL), care a atras de partea sa un număr mare de cadre din armata irakiană.
Măsurile fac parte din lista opţiuni dezbătute de Casa Albă privitoare la ajutorarea guvernului de la Bagdad. Scopul lor este să respingă avansul rebelilor sunniţi, care au capturat teritorii vaste din nordul şi centrul ţării, înconjurând capitala.
Avansul ISIL în Irak ar putea lega o alianţă militară între Iran şi Statele Unite
Într-o mişcare controversată, Washingtonul a făcut apel la Iran, o ţară considerată până acum un inamic tradiţional, pentru a discuta modalităţile în care ar putea coopera pentru a stopa avansul militanţilor musulmani suniţi.
Conversaţiile dintre cele două părţi s-au desfăşurat cu ocazia negocierilor cu privire la programul nuclear al Iranului ce au loc în Viena, Austria. Oficialii Statelor Unite au înăbuşit rapid speculaţiile cu privire la posibilitatea ca negocierile să includă şi discuţii cu privire la coordonarea militară dintre cele două ţări.
Totuşi, secretarul de Stat John Kerry a declarat, într-un interviu pentru Yahoo News, că SUA ”nu va exclude nicio opţiune care ar putea fi constructivă”.
Acesta a subliniat că relaţiile cu Iranul trebuie să avanseze ”pas cu pas”.
Comandatul forţelor de elită Qud ale Iranului, Gen. Ghasem Soleimani, se afla luni în Irak pentru consultaţiile cu guvernul, referitor la insurgenţa din Irak. Oficialii de securitate irakieni spun că guvernul Statelor Unite a fost anunţat în prealabil de vizita lui Soleimani, a cărui forţe sunt o ramură secretă a Gărzii Revoluţionare iraniene, care organizau în trecut miliţiile şiite să orchestreze atacuri împotriva trupelor Statelor Unite din Irak iar, mai recent, s-au implicat în ajutorarea preşedintelui Bashar al-Assad în războiul contra rebelilor suniţi.
Pe termen scurt, atât Statele Unite cât şi Iranul vor ca guvernul şiit al premierului Nouri al-Maliki să se stabilizeze iar insurgenţa sunită să fie oprită. Însă pe termen lung, Statele Unite ar vrea să vadă stabilirea unui guvern democratic în Irak, în timp ce Iranul este concentrat mai mult pe protejarea populaţiei şiite din Irak şi pe întărirea propriei poziţii de putere regională împotriva puternicelor state arabe sunite din zona Golfului Persic.
