NSA-ul românesc la orizont. Legea Securităţii Cibernetice - noua abureală a serviciilor - I (Video)

În cadrul dezbaterii "Garanţii legale pentru respectarea drepturilor omului în cadrul metodelor speciale de supraveghere", organizate joi la Parlament de Centrul de Resurse Juridice, colonelul în rezervă Ion Dedu, care a avut funcţie de general de brigadă în SRI, pe domeniul IT&C, a arătat unul dintre motivele pentru care noua lege Big Brother este împinsă atât de agresiv pe agenda consultărilor publice de către Ministerul Comunicaţiilor.

Precizarea este utilă atât ca informaţie cât şi ca moment de timp, deoarece, de câteva luni, ministrul Comunicaţiilor Marius-Raul Bostan a organizat două consultări publice şi un eveniment la Parlament în care a supus dezbaterilor noul proiect de Lege privind Securitatea Cibernetică a României (LSC).

Tocmai despre acest Centru Naţional de Securitate Cibernetică, unitate fantomă care a apărut cam din senin pe cerul Patriei, declarat neconstituţional de CCR, a atras atenţia colonelul Ion Dedu.

"Mai există ceva care funcţionează în cadrul SRI, aşa numitul Centru Naţional de Securitate Cibernetică. Şi acum, ca să vă dau o explicaţie de ce apare în noul proiect de lege al securităţii cibernetice acest Centru. El a existat şi în vechiul proiect, numai că a devenit neconstituţional. Şi cu toate acestea, centrul funcţionează, dar din punctul meu de vedere, sub o altă identitate, Centrul Naţional de Cyberint. Există două documente publice, o notă de fundamentare semnată de fostul premier Ponta în 2014 când a fundamentat proiectul declarat neconstituţional şi are un paragraf unde scrie că Centrul Naţional de Securitate Cibernetică funcţionează deja în cadrul SRI, are structură militară şi nu necesită buget. (...)

Întâmplător, acum dacă vă duceţi pe nota de fundamentare semnată întâmplător doar de Ministrul Comunicaţiilor actual - şi nu de Primul Ministru, deşi notele de fundamentare ar trebui semnate, conform legii 21/2004 de Primul Ministru - scrie acelaşi pasaj, copy-paste... În anul 2016. Dacă înţelegeţi altceva decât că funcţionează şi că există... ", a declarat Ion Dedu.

Deşi SRI neagă că acest centru ar exista, el apare în acte oficiale ca funcţional şi bugetat, a mai precizat Dedu.

"SRI a spus într-o conferinţă că nu e adevărat şi că nu funcţionează, dar fiind în acte oficiale că acesta funcţionează, există şi nu e nevoie de buget, se pune întrebarea cine a verificat bugetul, cum a a acceptat comisia de control asupra activităţii SRI, cine a acceptat ca acest centru să existe?", s-a întrebat fostul general de brigadă al SRI.

Reamintim că în motivarea deciziei prin care CCR a declarat neconstituţională Legea Securităţii Cibernetice, judecătorii au apreciat că CNSC nu îndeplineşte condiţiile cu privire la garanţiile necesare respectării drepturilor fundamentale referitoare la viaţă intimă, familială şi privată şi la secretul corespondenţei.

Opţiunea pentru desemnarea în calitate de autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice a unui organism civil, iar nu a unei entităţi militare cu activitate în domeniul informaţiilor, se justifică prin necesitatea preîntâmpinării riscului de a deturna scopul legii securităţii cibernetice în sensul folosirii atribuţiilor conferite prin această lege de către serviciile de informaţii în scopul obţinerii de informaţii şi date cu consecinţa încălcării drepturilor constituţionale la viaţă intimă, familială şi privată şi la secretul corespondenţei.

Or, tocmai acest lucru nu evită legea supusă controlului de constituţionalitate prin desemnarea SRI şi a structurii sale militarizate CNSC. 51. Astfel, examinând atribuţiile stabilite de actul normativ supus controlului, apare cu evidenţă intenţia legiuitorului de a stabili în competenţa 21 CNSC colectarea tuturor datelor privind starea de securitate a infrastructurii, oricare ar fi natura acestora, atât din mediul public, cât şi din cel privat. Or, în condiţiile în care Centrul Naţional de Securitate Cibernetică constituie o structură militară, în cadrul unui serviciu de informaţii, subordonată ierarhic conducerii acestei instituţii, deci sub un control direct militar-administrativ, apare cu evidenţă că o atare entitate nu îndeplineşte condiţiile cu privire la garanţiile necesare respectării drepturilor fundamentale referitoare la viaţă intimă, familială şi privată şi la secretul corespondenţei.", se arată în decizia CCR.

Cu toate că decizia CCR este clară în ceea ce priveşte CNSC, în noul proiect al Legii Securităţii Cibernetice, publicat pe site-ul Ministerului Comunicaţiilor, între instituţiile responsabile de asigurarea securităţii cibernetice apare menţionată, la art. 9, "Serviciul Român de Informaţii, prin Centrul Naţional de Securitate Cibernetică, desemnat autoritate competentă pentru coordonarea activităţilor în domeniul securităţii cibernetice organizate şi desfăşurate la nivelul infrastructurilor cibernetice de interes naţional, cu excepţia infrastructurilor cibernetice de interes naţional aflate în administrarea sau responsabilitatea celorlalte autorităţi prevăzute la lit. d) şi e)".