Huawei, acuzată de hacking şi falsificare de documente în Sudanul de Sud

Compania chineză de telecomunicaţii Huawei este acuzată de falsificarea de documente guvernamentale şi spargerea unor e-mailuri ale guvernului din Sudanul de Sud.

Michael Leuth, şeful Ministerului de Informaţii şi al Radiodifuziunii din Sudanul de Sud, a evidenţiat acuzaţiile într-o plângere pe care a trimis-o în 14 octombrie Ministerului de Externe al ţării.

“Huawei a încercat să trimită în numele meu un document falsificat lui Li Ruogu, preşedinte al Băncii de Export-Import a Chinei”, spune Leuth în scrisoare.

El a adăugat: “Suspectez că Huawei a spart multe e-mailuri guvernamentale şi a falsificat documente în numele unor oficiali guvernamentali de rang înalt.”

Huawei a declanşat o controversă puternică în toată lumea din cauza temerilor privind securitatea. Pe 8 octombrie 2012, Comitetul Select Permanent al Camerei Reprezentanţilor pentru controlul Comunităţii Informative al SUA a publicat un raport care detalia riscurile pentru securitatea naţională generate de Huawei şi de o altă companie chineză de telecomunicaţii, ZTE.

Raportul susţinea, printre alte lucruri, că aceste companii chineze au structuri ascunse şi au refuzat să explice relaţia lor cu regimul chinez. Companiile, conform raportului, şi-ar putea folosi tehnologia pentru a instala breşe ce pot fi folosite ulterior pentru spionaj.

Raportul a fost respins de Huawei şi câteva entităţi media majore au repetat afirmaţiile companiei chineze, fără a face vreo investigaţie minimă. Totuşi, temerile pentru securitate continuă să apară în jurul companiei Huawei.

Guvernele american şi australian au interzis folosirea tehnologiei Huawei, iar guvernul britanic a oprit de asemenea folosirea dispozitivelor acestei companii în luna ianuarie ca urmare a temerilor privind securitatea.

Washington Times a raportat pe 15 octombrie că Huawei a încercat în acest an să pătrundă în reţeaua de calculatoare a Agenţiei de Securitate Naţională (NSA) a SUA.

Uniunea Europeană a lansat, de asemenea, o investigaţie asupra Huawei, dar aceasta a fost suspendată recent, înainte de finalizare. Ancheta a fost anulată înainte de întâlnirea din 18 octombrie dintre premierul chinez Li Keqiang şi oficiali de rang înalt ai UE în cadrul unui summit din Milano.

Noul caz din Sudanul de Sud ar putea fi o dovadă puternică a temerilor pentru securitate cu privire la Huawei.

Leuth a declarat că i-a convocat în 10 octombrie pe directorul general al Huawei şi pe alţi membri superiori din conducerea companiei pentru ca aceştia “să-şi explice intenţia”. Niciunul dintre ei nu a răspuns apelului său.

Apoi, Leuth a cerut o investigaţie oficială asupra companiei chineze şi a lui Sullivan Chen – angajat al Huawei – care este suspectat că ar fi falsificat documentul. Dacă va fi găsit vinovat, Leuth va insista ca Chen să fie deportat în China. De asemenea, el a cerut ca ambasada chineză să fie informată de aceste lucruri.

Totuşi, politica deja pare să încurce lucrurile. Ziarul Sudan Tribune a raportat că Sudanul de Sud a promis că nu va expulza niciun membru al Huawei.

Un oficial superior sudanez, care a cerut să rămână anonim, a declarat pentru publicaţie: “Eu nu cred că este în interesul Sudanului de Sud, ca ţară şi ca guvern, să expulzeze compania chineză datorită acestor acuzaţii”, notând că multe companii străine din China sunt deţinute de guvernul chinez.

Vicepremierul român Liviu Dragnea, aflat în luna martie într-o vizită de lucru în China, a promis că memorandumul semnat de Guvernul Ponta cu guvernul chinez, în care se prevedea participarea Huawei la construcţia unor sisteme IT, critice pentru siguranţa naţională, va merge înainte, în ciuda opoziţiei preşedintelui Băsescu.

Reamintim că, în urma memorandumului agreat cu guvernul, Huawei ar urma să participe în România la realizarea a cinci proiecte majore în domeniul IT, respectiv Sistemul de Informaţii şi Comunicaţii Naţional, Sistemul de Monitorizare şi Supraveghere a Traficului, proiecte de tip Guvernare Electronică, Oraş Inteligent şi Reţeaua Naţională de Bandă Largă.

Memorandumul a fost criticat de Traian Băsescu, care a afirmat că "securitatea naţională nu se dă pe mâna unor firme IT străine, indiferent cât de prieteni am fi cu o ţară sau alta."