Premierul Ponta strânge legăturile cu statul comunist chinez

Premierul Victor Ponta a anunţat luni că, săptămâna viitoare, va efectua o vizită oficială în China, la invitaţia premierului chinez, Li Keqiang. Şeful Guvernului a precizat că va discuta cu premierul Keqiang în special despre parteneriatul economic dintre cele două ţări.

După vizita în China, ţară pentru care Victor Ponta şi PSD au demonstrat mari afinităţi, premierul va merge şi în SUA, pentru a participa la Adunarea Generală a ONU şi pentru a se întâlni cu reprezentanţi ai unor mari companii americane din domeniul energetic.

Ponta nu şi-a ascuns niciodată simpatia pentru China, promovând apropierea economică şi politică de statul comunist, scrie Hotnews, comentând cea de a doua vizita a premierului în China, după turneul asiatic din 2013. De altfel, Ponta a afirmat în repetate rânduri că, dacă vrea creştere economică România trebuie să se orienteze spre Est, în loc să se bazeze pe UE.

Parteneriatul economic cu China vizează câteva domenii strategice pentru economia naţională a României, precum construcţia a doua noi reactoare la centrala nucleară de la Cernavodă, construirea unei hidrocentrale la Tarniţa şi investiţii în sisteme IT critice pentru siguranţa naţională - în condiţiile în care potenţialul investitor, Huawei, este acuzat de spionaj în mai multe ţări - un tren de mare viteză etc. Cu ocazia vizitei premierului chinez în România, în noiembrie 2013, s-au semnat nu mai puţin de 13 memorandumuri în diverse domenii, de la infrastructură până la domeniul cultural.

Toate aceste investiţii au fost puse sub semnul întrebării ani la rând din cauza pretenţiilor companiilor chineze de a primi din partea României garanţii de stat - o practică interzisă în UE, arată Hotnews.

Dacă din punct de vedere economic, nivelul investiţiilor chineze în România nu este în prezent prea ridicat, China ocupând, potrivit dlui Sorin Dumitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industria a municipiului Bucureşti, doar locul 18 în topul investitorilor străini în România, în schimb, "cultural" vorbind, cu ajutorul lui Victor Ponta, fost preşedinte al Casei Româno-Chineze, China s-a străduit să devină o prezenţă cât se poate de activă pe plaiurile româneşti, infiltrându-se în eşaloanele de vârf ale puterii.

Cu doar câteva zile înainte de sosirea la Bucureşti a premierului Chinei pentru summit-ul China-Europa Centrală şi de Est, summit la care, reamintim, steagurile UE şi NATO au fost date jos din Guvern şi Parlament pentru a face loc drapelului chinez, premierul Ponta inaugura cu fast un nou Institut Confucius la Bucureşti.

În ciuda numelui ce evocă tradiţiile spirituale ale poporului chinez, Institutele Confucius sunt controlate de Partidul Comunist Chinez (PCC), rolul lor fiind acela de avansare a soft power-ului chinez, precum şi de creare a unei reţele de viitori pioni, recrutaţi din străinătate, care să avanseze subtil politica şi interesele Chinei Comuniste.

Agresivitatea propagandistică şi caracterul ilicit al operaţiunilor Institutelor Confucius a determinat mai multe ţări să restrângă activitatea acestora. Ministrul de Externe indian s-a opus deschiderii Institutelor Confucius în cadrul universităţilor sale, declarând că acestea “nu sunt decât planurile Chinei de a-şi răspândi soft power-ul”. Guvernul Japoniei are şi el rezerve mari în acest sens iar Canada a refuzat deschiderea de institute Confucius în Manitoba şi la University of British Columbia şi a închis Institutul Confucius afiliat pe lângă Universitatea MacMaster din Hamliton.

În România însă, soft-power-ul chinez a prosperat. Casa Româno-Chineză se mândreşte cu centre în fiecare judeţ din ţară şi cu o listă impresionantă de membri marcanţi ai societăţii româneşti, al căror nume se află pe site-ul organizaţiei. Până recent, preşedintele Casei Româno-Chineze a fost Victor Ponta, iar actualul preşedinte este nimeni altul decât ministrul de interne Gabriel Oprea.

Dealtfel, Partidul Comunist Chinez consideră relaţiile cu PSD-ul lui Victor Ponta drept un model. Sun Zheng Cai, membru al Biroului Politic al Comitetului Central al PCC, conducătorul unei delegaţii chineze venite în iunie a.c. la Bucureşti, declara că relaţiile dintre PCC şi PSD sunt foarte strânse, devenind un model privind relaţiile PCC cu partidele politice din Europa.

"În ultimii ani, cu stimularea dlui Ponta şi a dumneavoastră personal (Liviu Dragnea - n.r.), relaţiile dintre partidele noastre au cunoscut o nouă dezvoltare. Atât Partidul Comunist Chinez cât şi PSD sunt la putere şi în faţa noastră avem sarcini comune de a dezvolta economia", a declarat Sun Zheng Cai.

Modelul economic chinez este însă departe de a fi unul de bune practici. Dezvoltarea economică a Chinei se bazează pe distrugerea tradiţiilor culturale ale poporului chinez, pe industrializare forţată care a costat China aproape 40 de milioane de vieţi şi a dus în timp la o poluare cumplită a ţării, atât materială cât şi morală.

Aerul a devenit greu de respirat în marile oraşe ale Chinei afectate de industrializare, ţara este presărată cu lagăre de muncă în care sunt închişi milioane de prizonieri de conştiinţă - uiguri, tibetani, creştini, Falun Gong - exploataţi prin muncă forţată, torturaţi sau chiar omorâţi pentru ca organele să le fie vândute pe piaţa transplanturilor, în timp ce în Partidul Comunist Chinez "prieten" cu PSD se duc lupte feroce pentru putere.