Duşa strânge rândurile cu armata Chinei. Cu NATO rămâne cum am stabilit

Vicepreşedintele Comisiei Militare Centrale chineze, generalul Xu Qiliang, al doilea om din armata Chinei, a avut duminică o întrevedere, la Beijing, cu ministrul român al Apărării, Mircea Duşa, în cadrul căreia s-a discutat despre dezvoltarea relaţiilor militare dintre cele două ţări, relatează Global Post, citând agenţia chineză de presă Xinhua.

Potrivit Hotnews.ro, Mircea Duşa efectuează, în perioada 28 septembrie - 1 octombrie, o vizită în Republica Populară Chineză, la invitaţia omologului său, generalul Chang Wanchuan, membru al Comisiei Militare Centrale. Pe durata vizitei sale, oficialul român s-a întâlnit şi cu generalul Xu Qiliang, care i-a transmis că Beijingul acordă o importanţă deosebită dezvoltării relaţiilor militare cu România şi este gata să mărească schimburile şi cooperarea cu România, adăugând că Beijingul vede ţara noastră ca un prieten şi partener de încredere în Europa central-estică.

La rândul său, Mircea Duşa a declarat că România este dispusă să aprofundeze cooperarea militară bilaterală cu China în cadrul vizitei curente, realizate cu ocazia aniversării a 65 de ani (!?) de la stabilirea relaţiilor diplomatice între cele două ţări.

La doar câteva zile după ce vicepremierul Liviu Dragnea anunţa, în cadrul vizitei în România a omologului său chinez, Zhang Gaoli, că vor fi demarate consultările în vederea realizării unui Parteneriat Strategic între România şi China, prima etapă urmând să fie înfiinţarea unui consiliu economic interministerial, vedem acum primii paşi către o apropiere militară între cele două ţări.

O astfel de apropiere militară prezintă însă riscuri pentru un stat membru NATO. Amintim aici de reacţia oficialilor SUA şi NATO când Turcia a vrut să achiziţioneze de la chinezi un sistem de rachete sol-aer cu rază lungă şi unul antirachetă. Aceştia au ameninţat că o astfel de iniţiativă ar putea dăuna relaţiei Turciei cu alianţa, astfel că, în final, Turcia a renunţat la contractul în valoare de 3,4 miliarde de dolari oferit Chinei.

Lăsând la o parte faptul că sistemul energetic românesc şi-a deschis uşile pentru investitorii chinezi şi aceştia vor avea acces la date strategice (Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă), trebuie remarcat şi riscul pe care îl poate implica o colaborare cu partea chineză în domeniul informatic.

Cazul Huawei

În baza unui memorandum semnat de China cu Guvernul Ponta în noiembrie 2013, Huawei ar urma să participe în România la realizarea a cinci proiecte majore în domeniul IT, respectiv Sistemul de Informaţii şi Comunicaţii Naţional, Sistemul de Monitorizare şi Supraveghere a Traficului, proiecte de tip Guvernare Electronică, proiecte de tip Oraş Inteligent şi Reţeaua Naţională de Bandă Largă.

"Mă îndoiesc că SUA nu pot dezvolta programe IT sau de telefonie în România, de ce trebuie să ne vulnerabilizăm?", se întreba la vremea respectivă preşedintele Traian Băsescu, arătând că deciziile lui Ponta seamănă confuzie: vrem cu SUA, partener strategic al ţării, sau cu China?

Huawei a primit interdicţii de a construi reţele guvernamentale atât în SUA cât şi în Canada, guvernele celor două ţări invocând creşterea ameninţării terorismului electronic. Marea Britanie a solicitat şi ea în ianuarie 2014 renunţarea la echipamente Huawei utilizate pentru videoconferinţe, citând "potenţiale vulnerabilităţi", în timp ce Australia a refuzat să permită companiei să vândă echipamente pentru reţeaua naţională australiană.

În iulie 2013, Richard Hayden, fost director al CIA şi NSA, a reiterat, într-un interviu acordat Australian Financial Review, că firma chineză Huawei reprezintă un risc pentru securitatea naţională a SUA, deoarece spionează pentru China, şi că firma i-ar fi cerut să facă lobby pentru chinezi.

Se pare însă că Guvernul Ponta este dispus să demareze un parteneriat cu o firmă acuzată de spionaj în domenii de maximă securitate, în ciuda tuturor îngrijorărilor.