SRI, comparat cu vechea Securitate. Danileţ: Se prevede expres că Serviciul nu poate efectua acte de cercetare penală
Deşi SRI a fost ridicat, prin OUG privind interceptările, la rang de organ special de cercetare penală în cauzele ce ţin de siguranţa naţională şi terorism, atribuţiile sale sunt limitate expres la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică.
Cristi Dănileţ (Epoch Times România)
Decizia prin care CCR a spart "Binomul" SRI-DNA a atras atenţia că trebuie corectată o normă din Codul de Procedură Penală, iar ordonanţa de urgenţă dată de Guvernul Cioloş "vine şi corectează norma respectivă", însă este o măsură tranzitorie, nimic nu împiedică Parlamentul să legifereze, a declarat miercuri, la RFI, judecătorul Cristi Danileţ, membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
"Este bine că această ordonanţă a apărut în aceeaşi zi cu decizia Curţii Constituţionale, amândouă au fost publicate în acelaşi număr al Monitorului Oficial, astfel încât nu vom avea niciun fel de sincope. Practic, prin decizia CCR cu privire la interceptări s-a atras atenţia că avem o problemă în Codul de procedură penală, că trebuie corectată o normă, iar această OUG vine şi corectează norma respectivă. (...)
Să nu uităm că ordonanţa de urgenţă înseamnă rezolvarea unei situaţii urgente, într-o modalitate temporară. Deci avem o perioadă tranzitorie, nimic nu împiedică Parlamentul, atunci când va lua în discuţie această ordonanţă, să o modifice, să o completeze sau, Doamne fereşte, să o respingă. Aşadar, era absolut necesară ordonanţa, este bine că a venit", a declarat Cristi Danileţ, citat de Agerpres.
Potrivit judecătorului, este firesc să existe dezbateri şi îngrijorări având în vedere că în perioada comunistă şi "chiar vreo doi ani după Revoluţie" au existat "organe speciale ale Securităţii, ale serviciilor secrete", care aveau atribuţii de organ de cercetare.
"Ştim foarte bine din trecutul nostru — deseori s-au comis abuzuri. Însă în OUG (...) în mod expres se prevede că (ofiţerii SRI — n.r.) nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot reţine, nu pot aresta preventiv şi nu pot deţine spaţii proprii de arest, însă doar pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică specifice domeniului de reglementare al SRI atunci vor putea fi nominalizate ca organ de cercetare specială.
Aşadar, doar pentru a se proceda la interceptări în domeniul siguranţei naţionale şi să nu uităm că, în afară de interceptări, vorbim şi de filaje, vorbim şi de intrare în sisteme informatice. Prin urmare, SRI, care este singura autoritate naţională cu competenţe în strângerea de informaţii cu privire la siguranţa naţională, pe acest sector îşi menţine atribuţia de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică", a explicat Cristi Danileţ.
Membrul CSM susţine că există garanţii în cadrul procesului penal pentru a nu fi făcute abuzuri.
"Garanţiile există în cadrul procesului penal, respectiv în momentul în care un procuror dispune efectuarea interceptărilor de către SRI, dacă suntem în domeniul siguranţei, deci vorbim de procurorii de la DIICOT, că ei sunt competenţi în acest domeniu, aceste interceptări se desfăşoară sau trebuie să se desfăşoare doar în limita stabilită de către magistrat. După ce se face interceptarea, se întocmeşte un proces verbal de redare a tuturor discuţiilor, care vine din nou la procuror pentru confirmare.
De asemenea, acest proces verbal, care conţine de fapt probele utilizate în procesul penal, va ajunge să poată fi discutat, eventual contestat, în faţa unui judecător, în momentul când se desfăşoară procesul penal. Iată, aşadar, că doi magistraţi, practic, un procuror la momentul urmăririi penale şi mai târziu un judecător, în momentul când se analizează legalitatea probelor şi eventual se dă soluţia pe fond, vor ajunge să analizeze dacă modul de punere în executare a interceptării, desfăşurarea interceptării, redarea convorbirilor înregistrare s-a desfăşurat sau nu legal".
În opinia lui Cristi Danileţ ar fi o problemă, având în vedere reacţiile venite după decizia CCR şi OUG privind interceptările, dacă Parlamentul ar respinge actul normativ.
"Riscul este ca ordonanţa să fie respinsă şi atunci mă întreb sincer, ca practician în Drept de data aceasta, ce punem în loc, care este autoritatea care ar trebui să se ocupe de gestionarea modalităţii de interceptare, de filaj sau de intrare în sistemele informatice ale infractorilor. Toţi oamenii care sunt de bună-credinţă, cetăţenii oneşti ai ţării nu au de ce să se teamă. Există o persoană, o entitate, o autoritate, care reprezintă garantul drepturilor şi libertăţilor, acesta este judecătorul", a concluzionat Cristi Danileţ.
