Noi violenţe în Xinjiang. Poliţia împuşcă mortal 13 persoane

Poliţia chineză a împuşcat mortal 13 persoane care au atacat sâmbătă dimineaţă o secţie de poliţie în neliniştita regiune din nord-vest, Xinjiang, potrivit unui scurt raport pe site-ul administraţiei publice.

Conform oficialităţilor chineze, "huligani" ar fi condus un vehicul pentru a lovi o clădire a Securităţii Statului, detonând explozibili. Poliţia chineaz[ ar fi împuşcat mortal 13 persoane, trei poliţişti fiind răniţi uşor", a mai raportat portalul web oficial Tianshan Net.

Incidentul este ultimul din cea mai recentă serie de atacuri care au escaladat în ultimii doi ani, atribuite de autorităţile chineze unor radicalişti uiguri din Xinjiang.

Luna trecută, 39 de persoane au murit în capitala regională a Xinjiang, când atacatorii au aruncat explozibili şi au condus două vehicule în afara drumului printr-o mulţime, la o piaţă de legume. În martie, 29 de oameni au murit şi 143 au fost răniţi atunci când cinci atacatori înarmaţi cu cuţite, care păreau luptători profesionişti, au înjunghiat pasageri la întâmplare, în gara principală a oraşul Kunming, din sud-vest.

Ca răspuns, autorităţile au mărit numărul de patrule de poliţie în marile oraşe şi au desfăşurat exerciţii antiteroriste. Treisprezece persoane au fost executate în Xinjiang în această săptămână pentru terorism şi crime violente.

Mai mult, Partidul Comunist Chinez (PCC) a lansat o campanie vineri pentru a curăţa Internetul de materiale audio şi video care ar promova "terorismul şi violenţa". PCC dă vina pe astfel de materiale pentru "incidenţa mare de activităţi teroriste din prezent" precum şi pe grupuri teroriste din străinătate care "şi-au răspândit ideile "teroriste şi extremiste" în Xinjiang şi în alte părţi ale Chinei, însă uigurii afirmă că represiunea PCC a declanşat o creştere a violenţelor.

În numele aşa-zisei dezvoltări economice

Majoritatea populaţiei din Xinjiang este constituită din uiguri, un grup etnic turc care urmează Islamul sunnit. Aceştia sunt supuşi presiunilor autorităţilor comuniste chineze care încearcă să îi asimileze prin metode precum modificarea culturii, limbii, credinţei şi libertăţii. În ultimii ani, uigurii din Xinjiang au asistat la relocarea masivă a chinezilor Han, grupul etnic majoritar în China. Deşi autorităţile chineze susţin că relocările sunt benefice pentru economie, uigurii reclamă că PCC a încurajat migrarea etniei chineze Han în Xinjiang în încercarea de a marginaliza şi a dilua cultura locală.

Uigurii acuză însă că aşa-zisa dezvoltare economică de care vorbesc autorităţile aduce beneficii în principal chinezilor Han, în timp ce uigurii au parte în principal de represiune şi de politicile stricte ale Beijing-ului - ce sunt menite să le îngrădească practica religioasă, limba şi cultura - în timp ce Beijingul se foloseşte de atentate pentru a înăspri represiunea la care sunt supuşi etnicii uiguri.

Autorităţile locale au interzis bărbaţilor uiguri să-şi lase barbă, femeilor le-au interzis să poarte basma, iar fetelor le-a fost interzis să poarte rochii tradiţional islamice la şcoală. Mai multe eleve şi femei au fost reţinute pentru că au purtat basma, incidentul declanşând proteste care cereau eliberarea acestora. Pe 20 mai, poliţia a tras în plin în civilii neînarmaţi care protestau în oraşul Kashgar, martorii de la faţa locului confirmând moartea a cel puţin patru persoane.

Situaţie similară în Tibet

De altfel, o situaţie asemănătoare se înregistrează şi în Tibet, unde grupurile de drepturile omului acuză PCC de implementarea unei politici de persecuţie sistematică ce vizează cultura, religia, limba, mediul, precum şi de comiterea unei game largi de abuzuri extrem de grave în regiune.

Paradoxal, PCC susţine că a „eliberat”, în 1950, regiunea himalayană de sub „jugul” unei teocraţii brutale şi de atunci a pornit o amplă campanie guvernamentală de suprimare a minorităţii tibetane, justificând demersul prin raţiuni de ordin economic: „În prezent, Tibetul se dezvoltă pe plan economic, înregistrează progrese politice, are o cultură înfloritoare, o societate armonioasă şi un mediu înconjurător propice. Poporul său este fericit şi sănătos”, se laudă oficialii PCC.

Nu de aceeaşi părere sunt şi tibetanii care, deşi nu au adoptat un mod violent de a răspunde presiunilor, au recurs uneori la forme de protest extrem, pentru a atrage atenţia asupra situaţiei dramatice în care se găseşte Tibetul. În ultimii trei ani, peste 120 dintre ei şi-au dat foc în semn de protest faţă de politica PCC de suprimare a identităţii lor spirituale şi culturale.