Vizita premierului chinez la Londra întâmpinată de demonstraţii. China acuzată de crime împotriva umanităţii

Peste 100 de protestatari, reprezentând diverse grupuri de persoane abuzate de regimul de la Beijing, l-au întâmpinat marţi pe premierul Chinei, Li Keqiang care a venit într-o vizită oficială la Londra.

O serie de grupuri au ieşit în stradă pentru a protesta şi a atrage atenţia asupra abuzurilor PCC: Grupul Chinez Uigur şi Tibetan de Solidaritate din Marea Britanie (CUTS), Campania de Solidaritate Chineză, Federaţia Chinei Democratice, Prieteni Mamelor din Tiananmen, Studenţi pentru un Tibet Liber din Marea Britanie, Comunitatea Tibetană din Marea Britanie, Societatea Tibet, Asociaţia Uigură şi Comunitatea Uigură din Marea Britanie, Whistleblowers UK şi Asociaţia Falun Gong din Marea Britanie.

Li Keqiang a ajuns în jurul orei locale 16:00 şi a rămas în Downing Street pentru aproximativ o oră. Un zgomot intens se auzea în special de la tobele unei trupe Lion Dance angajate de Ambasada chineză. Purtătorul de cuvânt al companiei, Ashley Davis, a declarat pentru London Evening Standard că au fost plătiţi să-l întâmpine pe premierul Li: "Noi nu ştiam la ce oră va ajunge aşa că spectacolul nostru a durat o perioadă destul de lungă de timp", a precizat acesta.

Lee Hall din cadrul Asociaţiei Falun Gong din Marea Britanie a precizat că "oameni care susţin PCC sunt, probabil, plătiţi pentru sprijinirea Partidului, făcând o mulţime de zgomot". Hall a declarat că "mesajul pentru guvernul Marii Britanii este - vorbiţi despre abuzurile împotriva drepturilor omului şi persecuţia [Falun Gong] din China. (...) Oamenii semnează petiţiile noastre pentru protejarea drepturilor practicanţilor Falun Gong din China. Oamenii iau atitudine, dar este nevoie ca şi guvernul să ia atitudine, de asemenea, şi nu în privat, ci în public".

Un alt protestatar de la Whitehall, Georgina Halford Hall, administrator la Whistleblowers UK, a declarat: "Cred că este foarte important să se protesteze şi să se aducă acest lucru în atenţia lumii. Sunt crime împotriva umanităţii. Oamenilor le-a fost luată vocea, dreptul lor de a protesta a fost luat. Până nu trăiesc într-un stat poliţienesc sau până când nu păţesc ceva, oamenii nu sunt atenţi la aceste lucruri. Doar atunci când aceasta se întâmplă au un impact asupra lor. Este foarte trist, cu excepţia câtorva dintre noi ca mine, care sunt protestatari absolut hotărâţi, militanţi pentru drepturi civile".

Pe de altă parte, activistul pro-democraţie Shao Jiang, un membru al CUTS, care a fost închis pentru protestele pro-democraţie din Piaţa Tiananmen din 1989, a declarat că este foarte îngrijorător faptul că guvernul britanic nu critică în mod deschis problemele de drepturilor omului ale PCC.

Acesta este de părere că guvernul britanic ar trebui să facă apel către Partid să adere la "Carta Internaţională a Drepturilor Omului şi la tratatele privind drepturile omului, o solicitare de bază care să ajute la promovarea drepturilor omului, libertăţii şi democraţiei pentru toţi oamenii din China".

Mulţi tibetani care au protestat au purtat cătuşe ca un simbol al suprimării Tibetului de către PCC. Unii au purtau măşti cu feţele oficialilor PCC şi semne în care solicitau "Cameron Ridică (problema) Tibetului cu Li Keqiang".

La manifestare au participat şi aproximativ 20 de protestatari din Vietnam, cu steaguri naţionale, care ţineau bannere pe care scria "Noi vietnamezii britanici ne opunem cu fermitate atacului brutal şi barbar al Chinei asupra pescarilor vietnamezi din apele vietnameze".

Ei au atras atenţia la disputa din interiorul zonei economice exclusive vietnameze din marea teritorială unde, potrivit acestora, marina chineză s-ar fi angajat în uciderea pescarilor vietnamezi.

Politicile devastatoare ale PCC

Politicile implementate de Partid în Xinjiang au dus la teroare în rândul uigurilor, un grup etnic turc care trăieşte în regiune. Activiştii pentru drepturile omului şi analiştii din străinătate susţin că neliniştea din regiune este generată de opresiunea culturală, de măsurile de securitate dure şi de valul de imigraţie a etnicilor Han. Regiunea a înregistrat sute de atacuri violente împotriva etnicilor uiguri, care, de cele mai multe ori, s-au transformat în tragedii de proporţii.

O situaţie similară se înregistrează şi în Tibet, unde grupurile de drepturile omului acuză Partidul Comunist Chinez de implementarea unei politici de persecuţie sistematică ce vizează cultura, religia, limba, mediul şi comiterea unei game largi de abuzuri extrem de grave în regiune. Deşi tibetanii nu au adoptat un mod violent de a răspunde presiunilor, în ultimii trei ani, peste 120 dintre ei şi-au dat foc în semn de protest faţă de această politică a PCC.

Paradoxal, PCC susţine că a „eliberat”, în 1950, regiunea himalayană de sub „jugul” unei teocraţii brutale şi de atunci a pornit o amplă campanie guvernamentală de suprimare a minorităţii tibetane.

Pe lângă hăituirea creştinilor care sunt forţaţi să se întrunească pe ascuns în aşa-numitele biserici neoficiale, notabilă este şi persecuţia pe care PCC o desfăşoară împotriva practicii spirituale Falun Gong de mai bine de 15 ani. Falun Gong a apărut în China anului 1992 şi a câştigat o largă popularitate în rândul maselor ca o practică de qigong (exerciţii energetice gen tai-chi) cu dovedite beneficii în domeniul sănătăţii. Propunând un model moral altruist, bazat pe onestitate, bunătate şi auto-control, Falun Gong a ajuns să numere zeci de milioane de membri în scurt timp de la apariţie

În acest context, liderul comunist al momentului, Jiang Zemin, a ordonat cadrelor de Partid şi Securităţii statului să depună toate eforturile pentru a eradica mişcarea spirituală - care nu corespundea ideologiei de Partid, şi a cărei popularitate în rândul maselor era văzută ca o ameninţare pentru controlul total exercitat de Partidul Comunist.

Cu raportarea lui Shaoying Chen şi Xiaomin Pang.