Noi suspiciuni de sabotaj în Marea Baltică. Suedia deschide o anchetă după deteriorarea unor cabluri submarine

Un cablu submarin de fibră optică dintre Letonia şi Suedia a fost deteriorat duminică, probabil ca urmare a unei influenţe externe, a declarat Letonia, determinând NATO să desfăşoare nave de patrulare în zonă şi declanşând o anchetă din partea autorităţilor suedeze privind un eventual sabotaj, informează Reuters.

În cadrul anchetei, Serviciul de securitate al Suediei a preluat controlul asupra unei nave, potrivit autorităţii de urmărire penală suedeze.

„În prezent, desfăşurăm o serie de măsuri concrete de investigare, dar nu pot preciza în ce constau acestea din cauza anchetei preliminare în curs de desfăşurare”, a afirmat într-o declaraţie procurorul principal Mats Ljungqvist.

NATO coordona navele şi aeronavele militare în cadrul misiunii sale recent desfăşurate, denumită „Sentinela baltică”. Efortul urmează unei serii de incidente în care au fost deteriorate cabluri electrice, legături de telecomunicaţii şi conducte de gaze în urma invaziei Rusiei în Ucraina în februarie 2022.

Prim-ministrul leton Evika Silina a declarat că guvernul său se coordonează cu NATO şi cu alte ţări din regiunea Mării Baltice pentru a clarifica circumstanţele din jurul ultimului incident.

„Am stabilit că cel mai probabil există pagube externe şi că acestea sunt semnificative”, a declarat Silina reporterilor după o reuniune extraordinară a guvernului.

Duminică devreme, marina letonă a declarat că a trimis o navă de patrulare pentru a inspecta o navă şi că alte două nave fac, de asemenea, obiectul unei investigaţii.

Până la câteva mii de nave comerciale îşi croiesc drum prin Marea Baltică în orice moment, iar un număr dintre acestea au trecut pe lângă cablul rupt duminică, conform datelor furnizate de serviciul de urmărire a navelor MarineTraffic.

O astfel de navă, vrachierul Vezhen, sub pavilion Malta, a fost escortată în apele suedeze de o navă a pazei de coastă suedeze duminică seara, conform datelor MarineTraffic. Ulterior, nava a ancorat în faţa bazei navale suedeze din Karlskrona, în sudul Suediei.

Nu a fost imediat clar dacă Vezhen, care a trecut pe lângă cablul de fibră optică duminică la 00:45 GMT, a făcut obiectul unei investigaţii.

Un purtător de cuvânt al pazei de coastă suedeze a refuzat să comenteze cu privire la Vezhen sau la poziţia navelor pazei de coastă.

Compania bulgară de transport maritim Navigation Maritime Bulgare, care a inclus nava Vezhen în flota sa, nu a răspuns imediat la solicitările de comentarii în afara orelor de program.

Cooperarea NATO

Purtătorul de cuvânt al marinei suedeze, Jimmie Adamsson, a declarat anterior că este prea devreme pentru a spune ce a cauzat deteriorarea cablului sau dacă a fost intenţionat sau o defecţiune tehnică.

„Navele şi aeronavele NATO lucrează împreună cu resursele naţionale din ţările de la Marea Baltică pentru a investiga şi, dacă este necesar, pentru a lua măsuri”, a precizat alianţa duminică într-o declaraţie.

Prim-ministrul suedez Ulf Kristersson a declarat că ţara sa cooperează strâns cu NATO şi Letonia.

NATO a declarat săptămâna trecută că va desfăşura fregate, avioane de patrulare şi drone navale în Marea Baltică pentru a ajuta la protejarea infrastructurii critice şi şi-a rezervat dreptul de a lua măsuri împotriva navelor suspectate de a reprezenta o ameninţare la adresa securităţii.

Luna trecută, poliţia finlandeză a sechestrat un petrolier care transporta petrol rusesc şi a declarat că suspectează că nava a deteriorat linia electrică finlandezo-estoniană Estlink 2 şi patru cabluri de telecomunicaţii prin tragerea ancorei pe fundul mării.

Într-o declaraţie, prim-ministrul Finlandei a afirmat că ultima deteriorare a cablului a evidenţiat necesitatea de a spori protecţia infrastructurii submarine critice din Marea Baltică.

Cablul care s-a rupt duminică lega oraşul leton Ventspils de insula Gotland din Suedia şi a fost avariat în zona economică exclusivă a Suediei, a declarat marina letonă.

Furnizorii de comunicaţii au putut să treacă la rute alternative de transmisie, a declarat operatorul cablului, Centrul leton de stat pentru radio şi televiziune (LVRTC), adăugând că încearcă să contracteze o navă pentru a începe reparaţiile.

„Natura exactă a daunelor poate fi stabilită numai după începerea lucrărilor de reparare a cablului”, a declarat LVRTC.

Un purtător de cuvânt al operatorului a declarat că acel cablul era instalat la adâncimi de peste 50 de metri.

Spre deosebire de conductele de gaz de pe fundul mării şi de cablurile electrice, a căror reparare poate dura mai multe luni după o avarie, cablurile de fibră optică care au suferit avarii în Marea Baltică au fost, în general, reparate în câteva săptămâni.