Mircea Toader, despre Statutul parlamentarilor: PDL nu a atacat legea la CC, din cauza lipsei de organizare a grupului (interviu)
alte articole
Parlamentul României a adoptat cu 309 voturi "pentru", 56 de voturi "împotrivă" şi două abţineri, pe data de 22 ianuarie 2013, proiectul de lege privind modificarea Statutului senatorilor şi deputaţilor. Ulterior, odată cu publicarea raportului pe justiţie, din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV), reprezentanţii Comisiei Europene (CE) au anunţat că există nişte semne de întrebare faţă de modificarea statutului parlamentarilor, referitoare în special la incompatibilitate, conflict de interese şi imunitate.
Prin urmare, purtătorul de cuvânt al Comisiei, Mark Gray, a precizat că CE va monitoriza rezultatele procesului cu multă atenţie.
La începutul acestei săptămâni, Preşedinţia a anunţat că Traian Băsescu nu a promulgat această lege şi că a semnat cererea de reexaminare, pe care a trimis-o Parlamentului. Şeful statutului a invocat, printre altele, faptul că noul statut intră în contradicţie cu recomandările din Raportul MCV şi a propus o dezbatere publică asupra proiectului.
Astfel, membrii Comisiei de Statut au termen până joi, la ora 9.00, să elaboreze un raport la Statutul deputaţilor şi senatorilor, potrivit afirmaţiilor preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.
Cu privire la toate aceste aspecte, un reporter Epoch Times a stat de vorbă cu deputatul PDL Mircea Toader, care a precizat, într-un interviu acordat publicaţiei noastre, că partidul a avut “intenţia categorică” de a ataca legea care aduce modificări la statutul senatorilor şi deputaţilor la Curtea Constituţională, înainte de a fi trimisă şefului statului spre promulgare, însă că din cauza unei lipse “de organizare a grupului”, termenul de depunere a contestaţiei a fost depăşit.
Epoch Times prezintă cititorilor noştri interviul cu deputatul PDL, Mircea Toader.
Reporter: Referitor la legea pentru modificarea şi completarea Legii 96/2006 privind Statutul parlamentarilor, pe care preşedintele Traian Băsescu nu a promulgat-o, pentru că vine în contradicţie cu recomandările din raportul MCV, ci a trimis-o în Parlament pentru a fi reexaminată, care va fi demersul procedural?
Mircea Toader: Deci, după procedură, dacă se respectă, că acum ei ne-au acuzat pe noi că nu respectăm proceduri, dar toate sunt călcate în picioare, ea trebuie să intre în Comisia mixtă de elaborare a statutului, intră în plen, modificările care sunt, dacă sunt sau nu sunt acceptate, se întoarce înapoi la preşedinte, acesta poate s-o promulge sau poate să n-o promulge, el are şi un timp în care poate lua decizia, sau dacă cumva un grup parlamentar o atacă la Curtea Constituţională. Din momentul acela, apare o mare problemă la buget. Bugetul Camerei nu va fi aprobat, că n-are cum să fie aprobat fără anumite drepturi şi bugetul total iarăşi este o problemă.
De ce grupul parlamentar al PDL nu a atacat această lege la Curte, înainte de a fi trimisă pentru promulgare preşedintelui Traian Băsescu?
Asta a fost până la urmă, hai să-i spunem o inadvertenţă şi o lipsă de organizare a grupului nostru, fiind foarte mulţi noi, faptul că se ştia că termenul este de cinci zile, noi ştiam că este de două zile, celor noi trebuia să le explici care este rostul unui atac la Curte şi până am adunat semnăturile a trecut termenul.
Deci, nu v-aţi încadrat în termen?
Da, dar intenţie categoric a fost. Trebuiau să fie 50 de parlamentari, dar în ziua în care le-am explicat nu erau toţi şi aveau nelămuriri cu privire la ce semnează şi ce înseamnă.
În legătură cu bugetul pe 2013 care a fost supus dezbaterii în Parlament zilele acestea, grupul parlamentar îşi menţine poziţia de a nu vota acest buget?
Da, fiindcă acest buget este un buget al minciunii. Una s-a declarat în campania electorală şi alta este realitatea. Deci au respectat majorarea pensiilor, nu la nivelul normal, dar le-au majorat, însă practic prin măsurile fiscale pe care le-au luat, de creştere a taxelor, bugetelor, acel impozit de 16% în locale, care este o minciună totală, pentru că întâi a spus face ce vrea fiecare administraţie locală, pe urmă după şapte zile dă ordonanţă şi spune categoric trebuie să-l aplici, pentru că altfel nu-ţi dă niciun fel de ban. Nu există administraţie locală fără arierate. Este o aberaţie să creadă cineva că plăteşti în 30 de zile toate contractele pe care le ai.
Şi în cazul Capitalei s-a întâmplat acelaşi lucru, la sfârşitul anului trecut Guvernul a precizat că impozitul nu va creşte, ca ulterior, la finele lunii ianuarie 2013, primarul general Sorin Oprescu să anunţe că impozitele pentru case, terenuri şi maşini vor fi majorate cu 16%.
Deci prima dată ordonanţa a fost tot o minciună şi a spus 16%, dar aplicat fiecare în funcţie de posibilitate şi de necesităţile bugetare ale administraţiei respective, şi pe urmă, dup şapte zile spune: cei care au arierate, obligatoriu o fac. Atunci nu mai există o administraţie locală independentă.
Credeţi că au avut vreun efect acele peste 10.000 de amendamente depuse de PDL, mare parte din ele fiind depuse anul trecut de către USL, pentru a dovedi instabilitatea USL şi faptul că atunci când social-liberalii era în opoziţie susţineau ceva, iar acum altceva?
Sigur, noi o să avem un punct de vedere politic în exprimările pe care le facem. O să vedeţi că nu susţinem decât amendamentele foarte importante, apropo de biserici (în bugetul pentru 2013, o sumă de 540 de milioane de euro a fost alocată Bisericii Ortodoxe, sumă echivalentă cu 0,4% din PIB al României, valoare anunţată de însăşi Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române – n.r.), că sunt şi multe la noi preluate chiar de la colegii de la USL anul trecut. Ei au făcut un amendament şi au sporit, au mărit bugetul la culte cu 5 milioane de lei. Deci practic, văd că au majorat şi atunci să aibă în vedere şi amendamentele noastre.
Ce impact credeţi că vor avea concluziile raportului MCV asupra României, mai exact toate sesizările Comisiei Europene legate de cei doi miniştri anchetaţi penal, Liviu Dragnea şi Relu Fenechiu, lipsa numirilor la Parchetul General şi DNA, progresele foarte limitate legate de problema corupţiei, etc?
Ponta a zis, “hai domnule, Fenechiu nu este corupt”. După părerea mea, corupţie este şi în mediul privat. Atâta timp cât banii din zona privată sunt sifonaţi de la stat, fără să aibă nicio legătură cu funcţia de demnitar, dar a adus până la urmă un prejudiciu general, este tot corupţie. Dragnea este tot un corupt, fiindcă atunci când corupi un sistem electoral, când corupi până la urmă o intenţie a electoratului reală, tot corupţie este, chiar dacă ea este încadrată juridic altfel.
Păi vedeţi, eu am spus un lucru, şi îmi susţin punctul de vedere, apropo de miniştri care sunt corupţi. Ponta a zis, “hai domnule, Fenechiu nu este corupt”. După părerea mea, corupţie este şi în mediul privat. Atâta timp cât banii din zona privată sunt sifonaţi de la stat, fără să aibă nicio legătură cu funcţia de demnitar, dar a adus până la urmă un prejudiciu general, este tot corupţie. Nu neapărat ne duce spre o corupţie punctuală, când una e prin atributul meu de demnitar prin ceea ce fac creez corupţie. Este o corupţie creată în mediul privat. Tot corupţie este. Pentru că şi Dragnea este tot un corupt, fiindcă atunci când corupi un sistem electoral, când corupi până la urmă o intenţie a electoratului reală, tot corupţie este, chiar dacă ea este încadrată juridic altfel.
Credeţi că se va face vreun demers pentru înlăturarea acestor oameni din Guvern. Dar în cazul altor parlamentari, precum Ion Stan, Laszlo Borbely şi Victor Paul Dobre, în sensul ridicării imunităţii acestora?
Din punct de vedere procedural ar trebui să facă o nouă cerere procurorul general, în care să spună “am mai găsit două elemente” sau eu ştiu ce-o spune, să vină din nou în plen şi apoi, pentru că altfel nu te poţi întoarce pe o decizie de acest tip. Este un vot dat şi nu există o procedură de a anula un vot. Trebuie să fie o nouă cerere a procurorului general.
Revenind la raportul MCV, care semnalează influenţa, prin campaniile politice, a unor reprezentanţi ai mass-media în vederea hărţuirii unor oficiali-cheie şi a judecătorilor, ce părere aveţi?
Mass-media trebuie să aibă rolul ei într-o democraţie, un rol foarte important, Ea trebuie, la rândul ei, şi aici nu legea în sine ci eventual Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) trebuie să stabilească nişte reguli de genul.
Să fie schimbată legea audiovizualului?
Nu, deci audiovizualul prin deciziile pe care le dă poate să spună. Să presupunem că un om politic, un om de afaceri sau cineva este permanent sau o zi, două, şapte, nouă prezentat negativ, fără să aibă posibilitatea să se apere, şi sigur că în condiţiile acestea să fie nişte sancţiuni ale CNA, nicidecum altceva, dacă există aşa ceva. Sigur că responsabilitatea trebuie să fie şi a celui care dă o astfel de ştire.
Care este opinia dumneavoastră cu privire la tensiunile din interiorul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi la alegerile pentru funcţia de vicepreşedinte al CSM?
Deci, eu vă spun că era o cutumă acolo, că preşedintele CSM trebuie să fie provenit din judecători (actualul preşedinte al CSM este procurorul Oana Schmidt Hăineală – n.r.). Este şi numărul mai mare în ponderea pe care o au în CSM. Au încălcat această cutumă. De ce au încălcat-o este problema lor. Sunt autonomi, să-şi găsească singuri soluţia. Noi nu putem interveni. Ei trebuie să-şi găsească o soluţie. Nu trebuie să dăm noi soluţii. Noi suntem în Parlament, deci fiecare cu puterea pe care o are.
Despre presiunile şi influenţele politice invocate de CSM şi numai, şi de Curtea Constituţională şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), consemnate şi în raportul MCV, ce părere aveţi?
Eu nu ştiu de influenţe politice. Eu n-am auzit vreodată, cel puţin din partea PDL, că am intervenit într-un mod de alegere şi stabilire a candidaţilor pentru CSM sau în instituţiile respective.
Credeţi că procesul numirilor pentru funcţiile de procuror general şi procuror-şef al DNA ar trebui să rămână la fel, respectiv ministrul Justiţiei să vină cu propunerile, CSM să dea avizul şi preşedintele să facă numirile?
Aşa este legea acum, pe o gândire că totuşi CSM nu este bine constituit sau încă nu şi-a reluat atribuţiunile, dar logic cei care au şi care coordonează această breaslă trebuie să-şi cunoască foarte bine eventualii candidaţi pentru asemenea funcţii. Eu ştiu, că atunci când am făcut legea pentru acces la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, am prevăzut nişte condiţii, inclusiv analiza dosarelor pe care le-au avut de rezolvat sau deciziile pe care le-au dat. Dacă un judecător pentru Înalta Curte are 100 de dosare, din care 90 sunt respinse, deci practic sunt decizii pe care le-au dat şi care au fost anulate de instanţele următoare, asta înseamnă că nu este un judecător bun.
Premierul Victor Ponta preciza că pe viitor, prin modificarea Constituţiei, să fie prevăzut faptul că alegerile pentru şefia Parchetului General şi DNA să fie făcute doar de CSM, prin concurs. Ce părere aveţi despre această posibilitate?
Dacă va fi, atunci foarte bine. CSM să şi-i desemneze. Este foarte bine. Dar deocamdată asta este Constituţia.
Deci susţineţi această variantă?
Sigur, sigur, să meargă la Consiliul Superior al Magistraturii totul.
