Mircea Radea, istoric: ”Parlamentarii vor arăta dacă susţin interesul naţional sau pe cel al companiilor multinaţionale” (Video)

Asociaţia România Vie şi un grup de parlamentari au redactat şi au depus un proiect de lege prin care sa fie reglementate metodele de extracţie a hidrocarburilor neconvenţionale în România. Acest proiect prevede şi crearea unui mecanism transparent Parlament - Societate Civilă care să supervizeze metodele de extracţie a hidrocarburilor neconvenţionale. Mircea Radea, vicepreşedinte al Asociaţiei România Vie şi coordonatorul echipei tehnice care a redactat proiectul de lege explică într-un interviu acordat Epoch Times, de ce această lege este un test pentru parlamentari în ceea ce priveşte interesul naţional.

Despre cadrul legal:

În momentul de faţă legislaţia românească nu reglementează extragerea hidrocarburilor neconvenţionale. În prezent se întreprind activităţi de explorare şi 70% din terenul arabil al României a fost concesionat de către ANRM pentru gaze în mare parte neconvenţionale, ceea ce creează o problemă de nivel naţional. În consecinţă se impune reglementarea sectorului şi din punct de vedere legal.

În prezent avem legea cadru a petrolului în care nu se spune nimic despre resursele neconvenţionale de gaz. În acordurile de concesiune pe care Agenţia Naţională de Resurse Minerale le face către diferite companii, ca de exemplu cel pentru perimetrul Costineşti care a fost parţial desecretizat, ANRM îşi permite să adauge la textul de lege patru cuvinte: precum şi gaze neconvenţionale. Ori Agenţia nu are competenţa modificării niciunei litere din lege. Ca urmare se impune reglementarea acestui sector. Noua lege defineşte resursele neconvenţionale şi intenţia noastră nu este de a interzice explorarea şi exploatarea acestora pentru totdeauna însă mergem pe ideea precauţiei şi a promovării interesului naţional. În prezent există doar metoda fracturării hidraulice sau gazoase, care este aproape la fel de periculoasă. Peste 50 de ani, vor exista metode de extracţie a acestor hidrocarburi, fără să afectăm mediul înconjurător, sursele de apă şi nici dreptul la viaţă al oamenilor.

Despre povestea independenţei energetice:

În România, avem gazele libere extrase de Romgaz şi gazele captive pe care le extrăgea Petrom şi acum OMV. În România, cam 70% din consum este asigurat din producţie proprie. Din statistica Eurostat 2001-2012 vedem ca în fiecare an s-a extras cu 30-45% mai mult gaz decât consumul din România. Deci cineva greşeşte – ori Eurostat, ori autorităţile şi presa română care ne spun altceva. Răspunsul ar trebui să ni-l dea cei care trebuie să ne dea nişte informaţii corecte. Dacă în România s-a produs mai mult decât s-a consumat, se pune întrebarea: Unde este surplusul de gaze? De ce mai importăm gaz scump din Rusia?

În prezent mai avem încă gaz neconvenţional, nişte resurse încă neexploatate în Marea Neagră în partea de platou continental, care ar putea asigura consumul pentru câteva zeci de ani. După ce va trece această perioadă, vom putea să extragem aceste gaze cu noi tehnologii fără să periclităm viaţa oamenilor. Vom avea nevoie de gaze şi peste 50 de ani. Legea are tocmai acest rol de a împiedica metode periculoase şi de a lăsa resursa să existe şi peste 50 de ani.

O altă problema este că o companie poate extrage întreaga cantitate de gaz şi poate vinde cui doreşte. Interesul va fi să vândă celui care oferă cel mai bun preţ. Legea interzice fracturarea hidraulică şi celelalte metode despre care se ştie că sunt periculoase şi îşi propune să transparentizeze procesul de acordare de concesiuni şi controlul asupra extracţiei.

Din statistica Eurostat 2001-2012 vedem ca pe fiecare an s-a extras cu 30-45% mai mult gaz decât consumul din România. Dacă în România s-a produs mai mult decât s-a consumat, se pune întrebarea: Unde este surplusul de gaze? De ce mai importăm gaz scump din Rusia?

Despre Comisia naţională de evaluare a hidrocarburilor neconvenţionale

Este o comisie mixtă formată din deputaţi, reprezentanţi ai Ministerului Mediului, un reprezentant al ANRM, un reprezentant al Institutului Geologic, reprezentanţi ai companiilor care au concesionat, ai comunelor şi 5 membri ai ONG-urilor interesate de acest domeniu. Acest organism cu şedinţe publice, deschise presei, va trebui să analizeze atât actualele concesiuni, cât şi noile concesiuni, să controleze metodele şi să inspecteze perimetre unde se desfăşoară activităţi de explorare şi exploatare. Autorităţile competente precum Garda de mediu au obligaţia să închidă exploatarea. Comisia dă aviz pozitiv şi negativ şi în funcţie de asta autorităţile competente trebuie să aplice legea.

Despre campania de susţinere a legii

Legea aceasta este un adevărat test pentru senatori şi deputaţi. Prin votul lor vor arăta dacă susţin interesul naţional de protejare a dreptului la viaţă şi a mediului înconjurător sau pe cel al companiilor multinaţionale. Fiecare parlamentar trebuie să-şi amintească că a fost trimis acolo de poporul român.

Problema fracturării hidraulice este una ireversibilă. Nu ne putem juca pentru că teritoriul României nu este unul foarte mare ca în SUA sau Canada şi nici cu o densitate de locuitori foarte mică. Le cerem parlamentarilor doar să voteze în conformitate cu interesul naţional. În Constituţie se spune că statul trebuie să exploateze resursele naturale în conformitate cu interesul naţional.

Pe de altă parte, se desfăşoară în continuare o campanie de strângere de semnături pentru noua lege. S-au strâns câteva mii în toată ţara. Am hotărât să depunem semnăturile la Parlament după ce vom primi avizul Consiliului Legislativ şi al Guvernului.