Ministerul Mediului anunţă o super-instituţie de control. Cosmetizare sau schimbare pe bune? Ce şopârle pot fi în spate?
Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP) a pus în consultare publică un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru reorganizarea administrativă. Printre cele mai importante măsuri se numără comasarea Gărzii Naţionale de Mediu şi a Gărzii Forestiere Naţionale.
Noua instituţie de control - care se va numi Gardă Naţională de Mediu, Ape şi Păduri - va prelua de la Administraţia Naţională „Apele Române” activitatea de inspecţia apelor şi personalul cu atribuţii de inspecţia apelor. Proiectul de OUG poate fi consultat aici.
„Crearea unei instituţii unice de control va elimina lacunele de competenţă dintre diversele instituţii aflate în subordinea MMAP. Astfel, vom avea o singură instituţie puternică, capabilă să gestioneze speţe complexe pe toate domeniile gestionate de ministerul nostru”, a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet.
Este însă chiar aşa? Va fi noua instituţie puternică? Va fi ea eficientă şi va reuşi să combată infracţionalitatea de mediu în creştere? Am încercat să aflăm răspunsul la aceste întrebări de la fostul şef al Gărzii de Mediu Octavian Berceanu.
Potrivit acestuia, comasarea celor trei aparate de control este o idee benefică însă, fără digitalizare, este greu de crezut că vom avea o instituţie cu adevărat eficientă.
Berceanu susţine că în timpul mandatului său a simţit o "mână mafiotă" care bloca digitalizarea. "Nişte băieţi deştepţi, probabil foşti securişti, vor să aibă monopolul pe unele servicii", a explicat el pentru Epoch Times.
De asemenea, comasarea poate ascunde "lupte intestine politice prin care să se scape de nişte şefi locali şi de nişte comisari incomozi", a mai punctat fostul şef al Gărzii de Mediu.
Octavian Berceanu mai susţine că lucrurile nu pot funcţiona dacă nu se elimină "talpa politică" de pe gâtul comisarilor, în special al celor din teritoriu. El afirmă că acum lucrurile merg mai rău acum decât în ultimii 10-15 ani: "Nu ai cum să ai rezultate dacă sunt ameninţaţi comisarii din teritoriu!", spune Berceanu.
Redăm interviul
Reporter: Cum vedeţi proiectul pus în dezbatere publică de Ministerul Mediului?
Octavian Berceanu: Teoretic, proiectul este unul benefic. Acum foarte mulţi ani aşa au funcţionat împreună Garda de Mediu şi Garda Forestieră.
Eu am fost cu aceeaşi propunere la ministrul Mediului în 2021, de a uni Garda Forestieră cu Garda de Mediu, pentru că existau nişte probleme de resursă umană, în primul rând.
Nu aveam destui oameni nici la Garda Forestieră, nici la Garda de Mediu şi atunci puteam să fac controale comune. Şi în momentul în care ai unit cele două instituţii, Garda Forestieră cu Garda de Mediu, ai mai multe posibilităţi să faci echipe mixte si sa pleci pe teren. La Garda Forestieră acum sunt o mie de persoane şi pădurile înseamnă doar o treime din suprafaţa ţării.
La Garda de Mediu, care înseamnă toată ţara, avem doar 500 de oameni. Şi atunci nevoia asta era mare şi ca să nu mărească numărul de comisari la Garda de Mediu, varianta era un proiect care uneşte cele două instituţii.
Şi venirea celor de la Apele Române, partea de control din Apele Române iarăşi e o idee foarte bună. Pentru că pe teren, de exemplu, la balastiere, mergeam împreună cu Apele Române. Şi existau foarte multe lupte interne între comisarii Gărzii de Mediu şi inspectorii Apelor Române. Inspectorii nu voiau să dea amenzi pentru că erau presiuni politice foarte mari. Şi atunci, cumva, unirea asta e bună.
Reporter: Vedeţi şi probleme? Şi dacă da, care sunt acelea?
Octavian Berceanu: Da.
1. Am întrebări despre cum vor funcţiona cele două instituţii unite de la Ariile Protejate şi ANPM - Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. Pentru că, în teritoriu, Agenţiile pentru Protecţia Mediului (APM-urile) au personalitate juridică distinctă. Şi atunci va trebui să vedem cum se face această trecere de responsabilitate şi unire cu Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate.
Existau câteva conflicte care generau un pic de haos pe piaţă. De exemplu, voiai să-ţi deschizi o fabrică sau orice altă companie, obţineai aviz de la Agenţia pentru Ariile Protejate dar nu obţineai de la APM, Agenţia pentru Protecţia Mediului, şi invers. Tot timpul, ca investitor erai într-un ping-pong între cele două instituţii, Protecţia Mediului şi Ariile Protejate. Acum probabil va fi mai uşor şi mai clar şi investiţiile vor avea un parcurs predictibil în ceea ce priveşte autorizarea.
2. Trebuie să vedem şi dacă în spate există lupte intestine politice prin care în această reorganizare se scapă de nişte şefi locali, se pun alţi şefi, se scapă de unii comisari „incomozi”, sau nu.
Trebuie văzut şi aspectul politic pentru că el nu apare de obicei la suprafaţă decât după ce s-a manifestat, după ce oamenii ceilalţi au fost excluşi din sistem.
3. Problema digitalizării - Trebuie văzut şi modul de funcţionare în teren. Sunt sedii diferite ale instituţiilor, patrimonii diferite. Cumva trebuie să existe o digitalizare a acestor instituţii pentru că, în prezent, nu există niciun program, niciun soft, nimic care să mişte datele de la o instituţie la alta.
Este obligatoriu să existe baze de date comune ca să poţi lucra, sub aceeaşi umbrelă. Dacă nu ai soft-uri ca să transmiţi date, ca să ai date comune pentru Apele Române, Garda Forestieră, Garda de Mediu, Poliţie, ANAF, DIICOT şi SRI nu poţi lupta cu Mafia.
Când intri pe o vale de munte şi faci o razie şi vezi care sunt obiectivele şi ce trebuie să amendezi sau să îmbunătăţeşti în activitatea economică pe valea respectivă, pentru respectarea legii, ai nevoie de digitalizare, baze de date despre companii si istoricul infractional. Fără digitalizarea asta, instituţiile funcţionează primitiv.
Reporter: Şi din informaţiile dumneavoastră, se pregăteşte o astfel de digitalizare?
Octavian Berceanu: Nu am auzit aşa ceva. Eu am lucrat cu cei de la Code for România şi urma să fac digitalizarea gratuită a tot ce însemna Gardă de Mediu. Doar că nu am avut şansa asta. Guvernul mi-a pus cumva o talpă.
Fără această digitalizare, de fapt, tu facilitezi infracţionalitatea de mediu într-un stil mare. De fapt, e o mână mafiotă care ţine digitalizarea la coşul de gunoi, încă.
Reporter: Aţi simţit-o când eraţi şef al Gărzii de Mediu? Şi dacă da, cum se manifesta?
Octavian Berceanu: Da. Proiectul de digitalizare, mai ales cea gratuită oferită de Code for România sau alte organizaţii care voiau să se implice să ne ajute, ţine de nişte băieţi deştepţi, probabil nişte foşti securişti sau cei care au avut contracte cu statul pe zona de digitalizare şi care vor să aibă monopolul pe astfel de servicii.
Vor să facă ei serviciile respective. Ei fiind foarte bine ancoraţi în instituţiile de stat, chiar în serviciile secrete. Foarte probabil, din ce am simţit. Şi atunci, ei erau tot timpul cei care transmiteau mesaje către minister, către alte instituţii ca această digitalizare să nu se întâmple.
Reporter: Cine-s aceşti băieţi? Ştiţi cine sunt, puteţi să îi numiţi?
Octavian Berceanu: Da, ştiu cine sunt dar nu pot să-i numesc pentru că ar trebui să vin cu dovezi şi să ajung în instanţă cu ei. Dar era foarte clar, veneau, băteau cu pumnul în masă. "Doar prin noi".
Eu n-am vrut să fac digitalizarea prin ei, am vrut s-o fac cu titlul de gratuitate pentru Garda de Mediu, prin Code for România.
Reporter: Băteau cu pumnul în masă la dvs. sau la Ministerul Mediului, mai exact, sau şi, şi?
Octavian Berceanu: La Ministerul Mediului. La mine n-au avut tupeu pentru că le-am zis că orice demers, de azi, pleacă către DNA.
Reporter: Haideţi înapoi la proiect, spuneţi că proiectul acesta sună bine căci se unesc mai multe competenţe. Dar, practic, va rezolva asta problemele reale din teritoriu? Chiar dvs. aţi semnalat de-a lungul timpului că se aruncă gunoaie pe câmpuri şi nu se dau destule amenzi, se fac focuri poluante şi nu se dau destule amenzi, se taie lemn ilegal din păduri în continuare? Vom vedea acum o Gardă unită eficientă?
Octavian Berceanu: Unirea celor trei instituţii, de exemplu Garda Forestieră, Garda de Mediu şi Corpul de Control din Apele Române, nu creşte eficienţa noii instituţii dacă va rămâne aceeaşi presiune politică.
De fapt, asta e cea mai mare hibă. Ăsta a fost succesul pe care l-am generat în cele şase luni la Garda de Mediu. Am exclus talpa politică care a apăsat pe gâturile comisarilor, în mod special pe al acelora din teritoriu, unde preşedintele Consiliului Judeţean, unde primarul susţinut politic sună nişte şefi de comisariate ca să nu se întâmple controalele respective, sau să nu există amenzile, sau să nu meargă în anumite locuri.
Eu am eliminat cea mai mare parte din aceste presiuni. Ele s-au reinstaurat după plecarea mea şi acum au ajuns la cote maxime. Nu ai cum să ai rezultate dacă sunt ameninţaţi comisarii din teritoriu, în primul rând.
Reporter: Aveţi informaţii că asta se întâmplă?
Octavian Berceanu: Da, se întâmplă la un nivel mai mare decât se întâmpla acum 10-15 ani.
Reporter: De unde se apasă butoanele astea?
Octavian Berceanu: Sunt două tipuri de butoane. Unul este prin Ministerul Mediului, prin politicieni, şi al doilea este la nivel local, prin politicienii de la nivelul local, parlamentarii, preşedinţii de Consiliu Judeţean, primari de oraşe, care cumva au reuşit să-şi numească ei şefii de deconcentrate, de Gardă de mediu, Gardă forestieră în local, în judeţele respective.
Şi presiunea asta se resimte şi la instituţiile de control, dar şi la instituţiile care avizează şi permit dezvoltarea economică a zonelor, cei de la ANPM şi Ariile Protejate.
Aceleaşi personaje foarte toxice fac o intermediere în care iau bani ca anumite companii să primească avize şi să nu fie controlate aşa cum ar trebui.
Reporter: La nivel de Ministerul Mediului înseamnă ministru sau aparat din subordine?
Octavian Berceanu: E aparatul din subordine. De obicei, ministrul e sărit în astfel de situaţii. Asta se întâmplă. E ocolit, există aceeaşi intermediari. Pentru că miniştrii se schimbă tot timpul însă directorii din minister sunt aceiaşi.
Reporter: Care ar fi în viziunea dvs. soluţia pentru ca viitoarele controale să fie eficiente şi pe bune pe toate planurile, mediu, păduri, ape?
Octavian Berceanu: Unirea instituţiilor e doar o parte, o etapă. Şi e doar o etapă dintr-un proiect mai mare, aşa cum l-am văzut la momentul respectiv.
Ai nevoie de nişte echipe care să-ţi lucreze în birouri, să-ţi culeagă, şi să instrumenteze datele, de aceea ai nevoie de digitalizare, să verifice hărţile satelitare, să preia sesizările, să vadă pe imagini satelitare şi pe SUMAL unde se taie, unde sunt balastiere, unde sunt deşeuri, şi să transmită toate datele astea către nişte echipe în teren, echipe care să aibă caracter permanent.
Echipe de zi, echipe de noapte, echipe care merg în punctele vamale, cât mai funcţionează vămile şi nu am intrat în Schengen. Echipele astea trebuie dotate şi să primească permanent informaţii de la echipele de birou care sintetizează informaţia. Ar trebui să avem exact modelul cu care cum funcţionează poate şi alte instituţii ale statului, echipe operative în teren şi echipe de strategie, comunicare şi analiză, la birou.
