Membru USR Diaspora: Barna recurge la "party capture" pentru a îngenunchea şi elimina opoziţia din partid

Marius Ghincea, membru USR Diaspora, i-a acuzat, joi, pe Dan Barna şi cei loiali lui că urmăresc să îngenuncheze şi să elimine gradual opoziţia din sânul partidului pentru a-şi promova propriile interese şi avantaje, în dauna misiunii originale a formaţiunii politice.

Pentru a atinge acest obiectiv, Ghincea susţine că preşedintele USR a recurs la un proces special numit “party capture” care presupune, printre altele, următoarele elemente: votul strategic, suspendări şi excluderi din partid, controlarea şi loializarea angajaţilor partidului, racolare şi clientelism.

De asemenea, Marius Ghincea a precizat că, de fapt, capturarea unui partid, prin metoda “party capture”, presupune, ca factori esenţiali, eliminarea caracterului democratic şi pluralist prin eliminarea grupurilor interne alternative şi impunerea intereselor particulare drept interese de partid.

“#EchipaBarna a urmărit constant în ultimul an, iar în ultimele trei luni din ce în ce mai sistematic, să controleze dezbaterile interne şi să creeze un efect de ‘filter bubble’ care să elimine naraţiunile şi poziţiile alternative celor enunţate de vectorii de mesaj ai EB. Realizează asta prin crearea unor grupuri de FB alternative, prin cenzurarea/ştergerea postărilor opoziţiei şi prin excluderea din grupuri a vectorilor de mesaj alternativ”, a mai afirmat Ghincea.

Remarcile membrului USR Diaspora vin în contextul în care Biroul Naţional al USR a invalidat candidatura lui Vlad Teohari la alegerile parlamentare, susţinută de USR-PLUS Diaspora, după un aviz negativ de integritate dat de Comisia de arbitraj a partidului.

Potrivit informaţiilor ieşite în spaţiul public, “lipsa de integritate” a lui Teohari a constat în faptul că acesta a semnat o scrisoare deschisă prin care numeroşi membri USR au acuzat execuţii în partid după excluderea lui Oli Ardelean pentru o postare pe Facebook critică la adresa lui Barna. Candidatura lui Teohari a fost invalidată cu voturile echipei Barna şi a fost urmată de demisii precum şi de critici dure din interiorul partidului. De exemplu, Alen Coliban, tânărul userist care a reuşit să câştige Primăria Braşovului, a cerut repararea “nedreptăţii” şi demisii la vârf.

Redăm în continuare mesajul integral al lui Marius Ghincea:

#PartyCapture à la USR. Se comentează activ ba despre eliminarea lui Vlad Teohari din capul listei pentru Camera Deputaţilor a USR Diaspora, fie despre mişcările strategice a #EchipeiBarna de a controla cine ocupă locurile eligibile pe listele de candidaţi ale USR Bucureşti, în special eliminarea Florinei Presadă şi a lui Vlad Alexandrescu. Toate astea erau previzibile, chiar dacă asta nu le face mai puţin inacceptabile. Ce este mult mai interesant, cel puţin din punctul meu de vedere, este cum s-a ajuns la punctul ăsta şi ce semnificaţie au ultimele evoluţii interne din USR.

Am ajuns să denumesc ce s-a întâmplat în ultimii trei ani în USR drept „party capture”. Noţiunea de „party capture” se referă la un proces prin care un partid politic este „capturat” de către un grup de interese bine definit, coeziv şi bine organizat cu scopul eliminării alternativelor din interiorul partidului şi transformarea partidului într-un vehicul electoral pentru promovarea unor interese şi avantaje particulare. Toate astea în dauna misiunii originale a partidului. Deşi noţiunea de „party capture” poate părea nouă, ea descrie fenomene care s-au petrecut, cu relativă frecvenţă, în diferite ţări. Cel mai bine cunoscut exemplu este capturarea Partidului Republican de mişcarea religioasă/evanghelică conservatoare din SUA, începând cu anii 1980.

În înţelegerea mea, „party capture” este un proces care poate implica două tipuri de abordări, mai mult sau mai puţin complementare. Party capture poate avea loc de jos în sus („capture from below”) sau de sus în jos (capture from above). Adică un partid poate fi capturat de grupuri care nu controlează poziţiile executive din partid (capture from below) sau care le controlează şi care se foloseşte de ele pentru a-şi impune hegemonia. Capturarea unui partid presupune, ca factori esenţiali, (a) eliminarea caracterului democratic şi pluralist prin eliminarea grupurilor interne alternative şi (b) impunerea intereselor particulare drept interese de partid.

Ca atare, ce este interesant de înţeles sunt mecanismele prin care „party capture” devine posibil, cum este pus în practică. Cum ajung partidele politice să fie capturate de o singură grupare de interese, cu eliminarea celorlalte şi translatarea intereselor particulare în interese de partid?

În USR, #EchipaBarna a recurs la o capturare a partidului atât de jos în sus (capture from below) cât şi de sus în jos (capture from above), la momente diferite. Fiecare abordare a implicat mecanisme oarecum distincte, în funcţie de capacitatea de acţiune şi de poziţia strategică a grupării. Aici mă voi concentra mai mult pe mecanismele de capturare top-down (capture from above).

Faza #1: Capture from below.

Capturarea USR de către #EchipaBarna începe prin procesul de eliminare a lui Nicuşor Dan de la conducerea partidului şi marginalizarea grupului #Nicuşorist din partid. #EchipaBarna, deşi competentă şi bine conectată la reţelele din instituţiile statului şi societatea civilă, era în perioada de început a USB şi USR într-o poziţie dacă nu marginală, măcar minoritară. Capturarea structurilor centrale de putere din partid a presupus o strategie semi-dramaturgică de manipulare şi divizare a coaliţiei #Nicuşoriste. Pentru a diviza coaliţia loială lui Nicuşor Dan, #EchipaBarna a instrumentalizat discuţia pe tema „poziţionării” partidului vis-a-vis de iniţiativa Coaliţiei pentru Familie pentru a polariza partidul şi forţarea eliminării lui ND din partid. Nu eram asociat cu USR la momentul respectiv, aşa că nu o să intru în mai multe detalii.

Faza #2: Capture from above

Odată capturată preşedinţia partidului şi a unei majorităţi în conducerea naţională, #EchipaBarna a trecut la o nouă abordare, folosindu-se de avantajele structurale oferite de noua poziţie. În această etapă, avantajele structurale care determină modelul de capturare a partidului de către #EchipaBarna sunt reprezentate de trei piloni esenţiali: (I) preşedinţia partidului (agenda-setting; gatekeeping; controlul birocraţiei de partid); (II) approval voting (sistemul de vot care permite #EchipeiBarna să câştige tot); (III) majoritatea în Biroul Naţional al USR. La acestea se adaugă efectul de hallo oferit de asocierea USR cu Barna în percepţia noilor membri USR, care nefiind expuşi la dezbaterile şi dinamice interne mai vechi, tind instinctual să susţină poziţiile lui Barna.

Care sunt mecanismele top-down (capture from above) pe care le putem observa în USR?

(a) Votul strategic. Sistemul de vot de tip „approval voting” permite, chiar stimulează, votul strategic. În ultimii doi ani, #EchipaBarna s-a folosit de acesta pentru a elimina membrii non-EB din structurile de conducere naţională sau judeţeană/municipală ale partidului. În mod similar partidelor tradiţionale, #EchipaBarna redactează liste cu candidaţii preferaţi şi votarea exclusivă a acestora în bloc. Cazurile Presadă şi Alexandrescu se încadrează aici.

(b) Suspendări şi excluderi. Având controlul Biroului Naţional şi a Consiliului Naţional de Integritate, #EchipaBarna se foloseşte de orice pretext, precum semnarea unei scrisori publice de protest, pentru a suspenda sau exclude preşedinţi de filiale sau candidaţi ai opoziţiei care câştigă alegerile interne. Cel mai recent caz este cel al lui Vlad Teohari, ales cap de listă pentru Camera Deputaţilor de membrii USR Diaspora şi eliminat de BN pentru că a semnat o scrisoare publică de protest acum un an şi jumătate. Atunci când opoziţia câştigă o majoritate la limită într-o filială, precum cea municipală din Bucureşti, BN-ul dominat de EB suspendă sau exclude 1-2 membri ai opoziţiei astfel încât să se schimbe majorităţile.

(c) Controlarea şi loializarea angajaţilor partidului. Controlul Secretariatului General şi a aparatului tehnic al partidului permite #EchipeiBarna să controleze accesul la resurse, informaţii şi la documentele partidului. Permite controlul comunicării oficiale şi a distribuirii resurselor în teritoriu.

(d) Racolare şi clientelism. Având acces la resursele partidului, #EchipaBarna poate oferi locuri de muncă în structurile administrative ale partidului său la grupurile parlamentare unor persoane cheie care pot contribui la atingerea unor obiective punctuale ale grupului.

(e) Cenzură şi efectul de „filter bubble”. #EchipaBarna a urmărit constant în ultimul an, iar în ultimele trei luni din ce în ce mai sistematic, să controleze dezbaterile interne şi să creeze un efect de „filter bubble” care să elimine naraţiunile şi poziţiile alternative celor enunţate de vectorii de mesaj ai EB. Realizează asta prin crearea unor grupuri de FB alternative, prin cenzurarea/ştergerea postărilor opoziţiei şi prin excluderea din grupuri a vectorilor de mesaj alternativ.

Folosind aceste mecanisme şi posibil altele, #EchipaBarna are un succes remarcabil in procesul de „party capture”, opoziţia fiind complet îngenuncheată şi gradual eliminată.