Medic: „Comisia Barroso a exercitat o putere de veto ilegitimă şi anti-democratică” (interviu)

Celule stem embrionare văzute la microscop.
Celule stem embrionare văzute la microscop. (MAURICIO LIMA / AFP / Getty Images)

Iniţiativa cetăţenească europeană „Unul dintre noi”, care cere UE să înceteze finanţarea activităţilor ce includ distrugerea embrionilor umani, a obţinut peste un milion de semnături în statele membre, dar a fost respinsă prin veto în ultima zi de Comisia Europeană. Daniela Păun, coordonatoarea pentru România a ICE, susţine într-un amplu interviu acordat Epoch Times - „Comisia Barroso pretinde că posedă dreptul de veto de sus în jos contra iniţiativelor care deja au obţinut suportul popular necesar. O astfel de putere de veto este ilegitimă şi anti-democratică din moment ce, politic, Legislativul european este cel care poate da un verdict asupra conţinutului iniţiativei, şi nu Comisia”.

Epoch Times prezintă cititorilor a doua parte a interviului cu dna. Daniela Păun

Epoch Times: Cum vedeţi argumentele aduse de CE de tipul că „celulele stem embrionare au caracteristici unice şi ar putea fi la originea unor tratamente prin care se salvează vieţi, ceea ce în prezent se studiază deja în cadrul unor trialuri clinice. Comisia va continua să aplice cercetării finanţate de UE normele şi restricţiile etice stricte aflate în vigoare, incluzând faptul că nu vom finanţa distrugerea embrionilor”?

Comisia Europeană doreşte să ignore informaţia care a fost inclusă în chestionarul de bioetică pentru informarea eurocandidaţilor: „Timp de 20 ani cercetarea pe celule stem embrionare umane nu a avut niciun rezultat în terapia celulară. În plus, terapia cu celule stem non-embrionare cum ar fi celulele stem adulte şi celule stem din sânge din cordonul ombilical, a tratat deja mulţi pacienţi.”

În statele membre ale Uniunii Europene se aplică diverse legislaţii privind cercetarea pe celule stem embrionare: sisteme permisive, sisteme permisive cu restricţii, sisteme restrictive şi sisteme de interzicere.

În cadrul programului “Orizont 2020”, Uniunea Europeană contribuie financiar la programele de cercetare pe celule stem embrionare în unele state membre. Atacuri majore împotriva ICE „Unul dintre Noi” au venit din Marea Britanie, ţara cu cea mai permisivă, deci ne-etică legislaţie. Extragerea celulelor stem embrionare conduce la distrugerea vieţii embrionului, fapt pe care Comisia Europeană preferă să-l ignore, profitând de faptul că nu există un consens în legislaţia UE privind natura embrionului.

Comisia afirmă că toate activităţile de cercetare care implică celule stem embrionare umane „trebuie să fie validate din punct de vedere ştiinţific prin evaluare inter pares şi trebuie să facă obiectul unei evaluări etice riguroase. Fondurile UE nu pot fi utilizate pentru a se obţine linii noi de celule stem sau pentru cercetări în cursul cărora se distrug embrioni – inclusiv în scopul obţinerii de celule stem embrionare umane”. Sunt aceste garanţii suficiente în opinia Dvs?

Dr. Gregor Puppinck, preşedinte al Comitetului organizator al Unul dintre Noi şi al European Centre of Law and Justice , explica într-un articol publicat săptămâna trecută că „ există o tendinţă de a nu recunoaşte embrionul ca fiind o persoană umană şi având personalitate juridică. Acesta este considerat un obiect sau o fiinţă aparţinând speciei umane, o etapă în dezvoltarea biologică a unei persoane. Respectul pentru embrion variază în funcţie de voinţa politică de la un moment dat”.

Decizia Comisiei va fi probabil atacată în faţa Curţii Europene de Justiţie din Luxemburg, care recunoaşte respectul pentru viaţă umană de la concepţie.

Chiar Curtea Europeană a Drepturilor Omului susţine că „începutul dreptului la viaţă ţine de marja de apreciere a statelor care trebuie să răspundă la întrebarea dacă embrionul este o persoană în sensul Convenţiei pentru Drepturile Omului”.

Prin prisma informaţilor precedente şi a acestor explicaţii, este clar faptul că nu există nicio garanţie pentru o cercetare etică, atâta timp cât legea nu recunoaşte începutul vieţii umane din momentul concepţiei, în acest caz în domeniul de competenţă al UE.

Ce veţi face mai departe? Există mecanisme de a ataca un veto dat în ultima clipă de Comisia Europeană la o iniţiativă cetăţenească europeană?

Comitetul „Unul dintre noi” şi-a exprimat profunda dezamăgire cu privire la o Comisie surdă, care a luat o decizie contrară cerinţelor democratice şi etice. Fiecare proiect de iniţiativă este controlat „de jos în sus” de Comisie, înainte de a fi deschis procedurii de strângere de semnături. Comisia Barroso pretinde însă că posedă dreptul de veto „de sus în jos” asupra iniţiativelor care deja au obţinut suportul popular necesar. O astfel de putere de veto este ilegitimă şi anti-democratică din moment ce, politic, Legislativul european este cel care poate da un verdict asupra conţinutului iniţiativei, şi nu Comisia; în caz contrar, mecanismul ICE ar fi lipsit de sens.”

Pentru Comitetul ICE „Unul dintre Noi”, procedura nu s-a încheiat: pe de o parte, decizia Comisiei va fi probabil atacată în faţa Curţii Europene de Justiţie din Luxemburg – care recunoaşte respectul pentru viaţa umană de la concepţie – iar pe de altă parte, noul parlament va audia următoarea Comisie, permiţându-i să repună respectarea Iniţiativei Cetăţeneşti în mijlocul dezbaterilor şi să ceară instituţiilor europene să fie mai etice şi mai democratice.

Deja ICE „Unul dintre Noi” are rezultate pozitive în privinţa coordonării mişcărilor pro-life din UE şi a conştientizării politicienilor asupra faptului că dreptul la viaţă este o chestiune care interesează pe numeroşi votanţi şi că ei trebuie să ţină cont de acest fapt. Vom continua să-i informăm pe politicieni prin chestionarul de bioetică „Unul dintre noi”, în paralel cu prezentarea cazului respingerii la Curtea Europeană de Justiţie din Luxemburg.