Dialogul comisarului Cioloş cu cetăţenii despre viitorul Europei

Evenimentul de la Biblioteca Naţională a început promiţător, cetăţenii adresând întrebări importante comisarului european în legătură cu participarea lor directă la deciziile europene, iniţiativele cetăţeneşti europene şi dificultăţile independenţilor de a deveni europarlamentari. Dezbaterea cu cetăţenii a fost însă întreruptă după activarea sistemului de alarmă, a unui ventilator zgomotos care nu mai putea fi oprit, şi continuată cu o conferinţă doar pentru jurnalişti în altă sală.

Daniela Păun, coordonatoarea Iniţiativei cetăţeneşti europene “Unul dintre noi”, care cere UE să înceteze finanţarea activităţilor ce includ distrugerea embrionilor umani, în mod deosebit în domeniile cercetării, ajutorului pentru dezvoltare şi sănătate publică, şi care a obţinut peste un milion de semnături în statele membre, a întrebat ce se va întâmpla cu această iniţiativă.

Comisarul european Dacian Cioloş a subliniat că mandatul actualei Comisii Europene se apropie de final iar ”aceasta s-a angajat faţă de Parlamentul European să nu facă propuneri legislative pentru viitorul Parlament”. În opinia sa, iniţiativele cetăţeneşti europene care au întrunit numărul necesar de semnături la nivelul statelor membre, vor rămâne, ”dar e greu să luăm o decizie în colegiul comisarilor şi s-o avansăm unui Parlament European care nu mai există pentru că acesta ar putea s-o respingă din motiv de lipsă de legitimitate politică”.

O altă întrebare a fost legată de compatibilitatea între tradiţiile culturale româneşti şi valorile europene. Cioloş consideră că menţinerea tradiţiei poate fi combinată cu modernizarea satelor şi că produsele tradiţionale pot fi puse în valoare cu fonduri din Programul de dezvoltare rurală. ”Am constatat că în actuala perioadă de programare financiară, birocraţia a crescut mult iar procesele sunt foarte complexe pentru că anumite criterii de eligibilitate din Programul de Dezvoltare rurală au fost ambigue şi atunci funcţionarul de la agenţie poate să interpreteze cum crede de cuviinţă”, a mai spus el. Pe de altă parte, comisarul este de părere că ”viitorul UE nu stă în uniformizarea (statelor membre n.r.) pentru că aceasta înseamnă simplificare şi limitare a unor drepturi precum cel la tradiţie, la cultură. Dimpotrivă cred că aceasta este valoarea adăugată a acestei Uniuni”.

Referitor la discriminările suferite de români pe piaţa muncii din alte ţări europene, comisarul european crede că acestea trebuie condamnate cu foarte multă fermitate din punct de vedere politic. „Este unfair faptul că unele state membre UE folosesc MCV pentru a schimba regulile jocului când vine vorba de aderarea României la Schengen. Această reacţie a statelor membre faţă de migraţie nu este onestă, ci ipocrită”, a adăugat Cioloş, care a arătat că pleacă mai ales oameni tineri, bine educaţi, care aduc o contribuţie pozitivă la economia altor state membre. Comisarul pentru Agricultură a mai precizat că aşteptarea Bucureştiului de a adera la Schengen este "una legitimă" întrucât România "şi-a asumat în totalitate regulile şi principiile care au fost decise pentru aderarea" la acest spaţiu.

La rândul său, Erwin Albu, candidat independent la alegerile europarlamentare, a ridicat problema legislaţiei electorale din România care este cea mai restrictivă din Europa. Pentru a candida, un independent are nevoie în România de nu mai puţin de 100.000 de semnături, iar pentru a fi ales de şi mai multe. Ca urmare, „nu există posibilitatea de a penetra actuala castă politică”, iar participarea directă a cetăţeanului la procesul de decizie european este îngrădită.

În replică, comisarul Cioloş a susţinut că CE a făcut mai multe propuneri pentru a armoniza legislaţiile electorale ale statelor membre privind europarlamentarele, pentru a creşte interesul şi participarea cetăţenilor la acestea. ”Dar nu este suficient. Trebuie să fie şi statele membre de acord cu asta, nu doar Comisia”, a explicat el. În opinia sa, legitimizarea unei politici este foarte importantă. De exemplu în privinţa politicii agricole comune a existat un proces amplu de consultare a cetăţenilor, o legitimizare, astfel încât nu s-au tăiat finanţările pentru aceasta atunci când s-a făcut noul buget multianual al UE.

Este unfair faptul că unele state membre UE folosesc MCV pentru a schimba regulile jocului când vine vorba de aderarea României la Schengen. Această reacţie a statelor membre faţă de migraţie nu este onestă, ci ipocrită.

Oficialul european a subliniat apoi în conferinţa de presă noutatea alegerilor europarlamentare de anul acesta: numirea noului şef al Comisiei care va ţine cont de rezultatul alegerilor.

”Este pentru prima dată când se spune explicit că va exista o legătură directă între majoritatea din PE, care trebuie să susţină preşedintele Comisiei, şi numirea lui. Nominalizarea o face Consiliul European, dar el va trebui să ţină cont de majoritatea din PE. Altfel există riscul ca acesta să respingă propunerea Consiliului. Viitorul preşedinte al Comisiei ar trebui să aibă o legitimitate mai mare”, a explicat Cioloş.

Pe de altă parte, comisarul european pentru Agricultură a precizat că în cadrul contactelor informale dintre România şi CE pe tema Acordului de Parteneriat, Executivul european „a insistat pe calitatea procesului de elaborare a strategiei care va fi negociată în Acordul de Parteneriat, mai degrabă decât pe calendar”.

„În săptămânile următoare urmează să fie trimis textul final. Mai există încă anumite strategii sectoriale, pe anumite domenii, pe transport, pe competitivitate, pe care Comisia Europeană a sugerat României să mai lucreze pentru mai multă consistenţă. Faţă de formulările precedente, s-a progresat foarte mult, dar Comisia a recomandat să se mai lucreze pe partea de conţinut”, a mai spus Cioloş.