MCV critică dur derapajele partidului-stat USL

Modificările Codului Penal privind introducerea superimunităţii pentru parlamentari şi dezincriminarea conflictelor de interese pentru aleşii locali, vor fi criticate dur în Raportul pe Justiţie al Comisiei Europene (MCV).

Deşi raportul va fi prezentat oficial abia mâine, un draft al acestuia a fost studiat de jurnaliştii de la Gândul care au aflat că viteza excesivă şi modul netransparent în care au fost votate amendamentele la Codul Penal în decembrie 2013 au fost văzute de către oficialii europeni drept provocări fundamentale la adresa legislaţiei anticorupţie şi privind promovarea măsurilor de integritate.

În concluziile draftului de raport se menţionează faptul că există îngrijorări cu privire la independenţa sistemului judiciar şi că există o rezistenţă la nivel politic şi administrativ privind măsurile anticorupţie.

Draftul raportului critică şi numărul mare de Ordonanţe de Urgenţă ale Guvernului şi procedurile parlamentare "care nu respectă un minim de transparenţă, nu lasă spaţiu pentru o evaluare corectă, consultare şi pregătire, chiar dacă urgenţa nu este clară". Ca urmare a acestei politici, judecătorii, procurorii, avocaţii, oamenii de afaceri, administratorii şi cetăţenii care trebuie să aplice legea sunt bulversaţi şi se comit erori, existând chiar riscul mare al apariţiei unor scăpări legislative.

Raportul, critic la adresa clasei politice este însă laudativ la adresa activităţii DNA, ANI şi a Curţii Supreme

ANI

Anul trecut, ANI şi-a consolidat bilanţul, deşi a trebuit să facă faţă unei serii de atacuri şi critici, remarcă experţii europeni. Progresele realizate de ANI sunt însă afectate de nesiguranţa creată de încercările succesive ale Parlamentului de a-i submina eficacitatea cadrului legislativ. Raportul reaminteşte în acest context, recentele încercări de a modifica Codul Penal, "care ar fi dus la scoaterea unor categorii întregi de persoane din sfera ANI."

Curtea Supremă şi DNA

Experţii CE notează că de la precedentul raport, DNA şi Curtea Supremă au obţinut rezultate notabile "în ciuda unor condiţii dificile", aplicarea legii în cazul unor figuri politice proeminente fiind o demonstraţie importantă a anvergurii actului de justiţie.

De asemenea, au fost înregistrate îmbunătăţiri substanţiale în practica judecătorească, în special în ceea ce priveşte viteza investigaţiilor DNA şi a duratei proceselor.

Raportul analizează şi modul în care au fost făcute numirile la Curtea Supremă, Parchetul General şi DNA.

Astfel, experţii CE consideră că numirea preşedintelui Curţii Supreme şi a vicepreşedintelui instanţei "a fost una clară şi fără influenţe politice", în timp ce numirea şefilor Parchetului General şi DNA ar fi fost mai potrivit să se facă în urma selecţiei pe bază de concurs.

Raportul notează totuşi că la DNA a fost numit un şef cu rezultate notabile în lupta anticorupţie.

În raport este menţionat şi subliniat episodul eliminării de la conducerea secţiei I a DNA a procurorului Lucian Papici, informează Gândul.

Conform Gândul, din raportul MCV se poate trage o concluzie îngrijorătoare, şi anume că progresele în Justiţie nu sunt ireversibile, realizările din anumite zone fiind negate sau minimizate de paşii înapoi făcuţi în alte zone.

Exerţii CE consideră că deciziile luate în decembrie 2013 în Parlament au fost un indicator clar că principiile de bază ale reformei în Justiţie sunt departe de a fi consolidate - a fost nevoie de intervenţia Curţii Constituţionale pentru a reitera aceste principii - ceea ce face imposibil de evaluat sustenabilitatea reformei şi greu de judecat cât de mare este impulsul intern pentru a asigura un trend pozitiv.

Raportul MCV mai statuează faptul că în România, Curtea Constituţională este motorul statului de drept.

In draftul de raport se aminteşte că dezbaterile privind Constituţia vor reveni anul acesta. Este foarte important, consideră experţii, ca din Constituţie să fie excluse schimbările care ar creşte influenţa politicului asupra funcţiilor cheie din Justiţiei sau schimbări care să ducă la slăbirea sistemului judiciar. Draftul mai spune că noua Constituţie trebuie să respecte normele Comisiei de la Veneţia.

Raportul MCV analizează şi presiunile asupra independenţei sistemului judiciar. Criticile directe ale politicienilor precum şi campaniilor de presă motivate politic la adresa judecătorilor, procurorilor şi a membrilor familiilor lor contrastează cu practica statelor membre UE, unde respectul pentru principiul separaţiei puterilor în stat şi cel al independenţei Justiţiei limitează comentariile politicienilor la adresa deciziilor judecătoreşti.

Deşi în scădere faţă de vara lui 2012, declaraţiile denigratoare ale politicienilor la adresa justiţiei au continuat, constată experţii europeni, care remarcă faptul că încrederea românilor în Justiţiei este la 44%, în timp ce media europeană este de 53%.

Draftul mai precizează că CSM a continuat să apere reputaţia magistraţilor şi că a „fost luat mai în serios” de politicieni şi populaţie. Pentru întărirea rolului CSM, o soluţie ar fi creşterea resurselor financiare pentru a susţine acţiunile în instanţe ale magistraţilor.

În directă legătură directă cu separaţia puterilor în stat şi statul de drept este respectarea sentinţelor judecătoreşti, mai remarcă experţii europeni, care atrag atenţia că în momentul în care administraţia publică contestă deciziile instanţelor, acest fapt constituie o provocare la natura executorie a sentinţelor.

Această problemă afectează cele mai importante instituţii ale statului,