Marile tunuri ale Primăriei Capitalei - azi pe rol la Judecătoria Sectorului 6

Magistraţii de la Judecătoria sectorului 6 au judecat astăzi primul termen într-un proces intentat municipalităţii şi primarului Sorin Oprescu de Asociaţia Salvaţi Bucureştiul, care cere Primăriei să reconstruiască şapte de clădiri demolate ilegal pentru construirea controversatei diametrale Buzeşti-Berzei-Uranus.

Conform preşedintele organizaţiei Salvaţi Bucureştiul, Nicuşor Dan, procesul vizează reconstruirea a şapte clădiri reprezentative pentru Capitală, ce făceau parte din ansamblul monument istoric Strada Ştirbei Vodă, printre care splendida casă Dobre Nicolau (Berzei 34- Ştirbei Vodă 89), demolată în decembrie 2010.

Demolarea a început noaptea de 10 spre 11 decembrie 2010, pe ascuns de ochii bucureştenilor şi ai presei. Conform observatorurban.ro, în ziua de 10 decembrie Ministerul Culturii dăduse un comunicat de presă în care declara că nu există vreun aviz pentru demolare (cum de altfel nu există o cerere în acest sens), şi că “dezavuează” orice încălcare a legii şi “deplânge” evitarea unui dialog din partea PMB pe subiect.

Municipalitatea a demolat clădirea în baza unei autorizaţii emise în regim de urgenţă - deşi pentru monumente istorice nu se pot emite astfel de autorizaţii - regimul de urgenţă fiind motivat de pericolul prăbuşirii. Casa nu prezenta însă fisuri la exterior iar cerea asociaţiei PRO-DO-MO de a face fotografii la interior a fost refuzată.

Ceea ce s-a dezbătut astăzi în instanţă a fost dacă măsura reconstruirii după demolarea ilegală trebuie să o ia instanţa civilă sau instanţa de contencios administrativ. A rămas ca judecătoarea să se pronunţe pe această chestiune. În situaţia în care instanţa competentă este cea civilă, procesul va fi judecat de Judecătoria Sectorului 6. În caz contrar, dosarul va fi trimis la Tribunalul Bucureşti, secţia contencios.

Asociaţia Salvaţi Bucureştiul a intentat 7-8 procese diferite vizând reconstruirea clădirilor dărâmate ilegal de Primărie pe Berzei-Buzeşti, având la bază decizia definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Cluj care a anulat irevocabil Planul de Urbanism Zonal în baza căruia municipalitatea a demolat şi construit pe Berzei Buzeşti. În urma acestui rezultat, Salvaţi Bucureştiul a luat autorizaţiile de desfiinţare la rând şi a cerut reconstruirea unor clădiri importante.

Miza procesului

"Există o practică internaţională de a reconstrui clădiri importante. Avem exemplu Dresda, Varşovia, unde vorbim de consecinţele unui război, nu de actele unui primar. Chiar şi în România avem exemple de reconstruire a unor clădiri de patrimoniu. În valoarea de patrimoniu a unei clădiri intră mai mulţi factori, unul estetic, unul urbanistic, unul de unicitate şi unul memorial. Deşi, în cazul unei copii substanţa istorică a clădirii se pierde, o mare parte din criteriile ce dau valoarea de patrimoniu a clădirii se păstrează. Este mai bine să faci o copie decât să faci ceva ce nu are nicio legătură cu ce a fost înainte" a declarat dl Nicuşor Dan.

Mai mult de atât, pe lângă faptul că, prin refacerea clădirilor, zona mutilată de primărie îşi va recăpăta o parte din aerul de Mic Paris, reconstruirea caselor demolate ilegal ar trimite mesajul că ilegalităţile se pedepsesc, cea ce i-ar face atât pe "rechinii imobiliari" cât şi pe funcţionarii primăriei mai circumspecţi când vine vorba de încălcarea legii:

"Demolarea unei construcţii ilegale sau reconstruirea unei clădiri demolate cu încălcarea legii ar schimba definitiv mentalitatea, atât a funcţionarilor din primărie cât şi a investitorilor speculativi", a declarat pentru Epoch Times dl Nicuşor Dan.

Reamintim că pentru realizarea diametralei Buzesti-Berzei-Uranus municipalitatea a dispus demolarea a 90 de clădiri din care 12 monumente istorice. 1.000 de oameni au fost evacuaţi din case pentru un proiect care a fost declarat ilegal de instanţă, fără ca nimeni din Parchet să se fi sesizat.

Una dintre cele mai importante clădiri demolate pentru lărgirea diametralei a fost Hala Matache.

În ianuarie 2014, tribunalul Bucureşti a anulat autorizaţiile de construire 282/2011 şi 274/2012 aferente tronsonului Dinicu Golescu - Griviţei al şoselei Buzesti- Berzei, ceea ce practic reconfirmă faptul că Primăria Bucureşti a construit şoseaua în mod ilegal, tronsonul auto neavând ce căuta acolo unde este acum.