Şoc la PMB: 1.000 de evacuaţi, 90 de clădiri demolate pentru un proiect judecat ca ilegal. Alo Parchetul?
alte articole
Tribunalul Bucureşti a pronunţat în data de 7 ianuarie, o decizie care ar putea deveni istorică pentru Bucureşti: o şosea care există fizic, pe care vor circula tramvaie şi maşini va fi inexistentă din punct de vedere juridic, iar pe prima bandă a şoselei "fantomă" va rasări din nou Hala Matache, demolată de primărie ilegal.
Cum este posibil? Simplu: tribunalul Bucureşti a anulat marţi, 7 ianuarie, autorizaţiile de construire 282/2011 şi 274/2012 aferente tronsonului Dinicu Golescu - Griviţei al şoselei Buzesti- Berzei, ceea ce practic confirmă faptul că Primăria Bucureşti a construit şoseaua în mod ilegal, tronsonul auto neavând ce căuta acolo unde este acum, şi, de asemenea, a suspendat Hotărârile Consiliului General a Municipiului Bucureşti nr. 132/2013, 133/2013 şi 134/2013 care ar fi permis reconstruirea Halei Matache şi a altor două clădiri monument istoric (Berzei 81 şi Berzei 89) demolate de primărie pentru a construi tronsonul de şosea antemenţionat, pe alt amplasament decât cel iniţial.
Cum trebuie înţeleasă decizia Tribunalului, care sunt implicaţiile şi semnificaţiile deciziilor instanţei, precum şi ce înseamnă sau, mai exact, ce ar fi putut însemna cu adevărat zona Matache pentru Bucureşti, ne-a vorbit Nicuşor Dan, cel ce s-a luptat cu Primăria prin instanţe pentru salvarea unei zone cu valoare de simbol a oraşului Bucureşti.
Redăm povestea Halei Matache, aşa cum ne-a povestit-o cel ce s-a luptat pentru ea, Nicuşor Dan.
Reporter Epoch Times: Domnule Dan, v-aţi luptat foarte mult pentru salvarea zonei Matache. Ce reprezintă pentru Capitală şi pentru dumneavoastră zona Matache, de fapt?
Nicuşor Dan: "Piaţa Matache, ca simbol al zonei şi zona din jurul ei ar fi fost probabil în primele 5 obiective turistice ale Bucureştiului. În foarte multe oraşe occidentale, în special germanice, avem cest mix între gara centrală a oraşului şi piaţa centrală a oraşului, ceea ce este şi cazul Pieţei Matache, aflată aproape de Gara de Nord. Beneficiind de această apropiere piaţa centrală a oraşului, în multe oraşe din străinătate, Piaţa devine o atracţie turistică. Dincolo de estetic, de identitatea zonei (cred că cel puţin jumătatea de milion de bucureşteni au fost odată să-şi cumpere ceva de la Hala Matache), prin demolarea zonei am pierdut o oportunitate economică de a valorifica potenţialul turistic al unei zone foarte interesante a oraşului".
Reporter E.T.: Exista, anterior demolării, un plan pentru dezvoltarea zonei în acesta direcţie, sau este doar un concept de-al dumneavoastră? La un moment dat se făcuseră planuri, se implicaseră arhitecţi, se organizase o adevărată campanie pentru salvarea zonei Matache, dumneavoastră fiind factorul mobilizator.
Nicuşor Dan: Nu. Trebuie să recunoaştem, societatea civilă nu a avut înainte de începerea demolărilor un proiect pentru zonă asta, aşa cum nu are de exemplu pentru zona Icoanei sau zona Dacia, pentru că nu avem resurse să venim noi cu proiecte, noi putem să venim cu idei pe care nişte oameni plătiţi să le fructifice şi să le dezvolte în nişte reglementări, nişte proiecte de dezvoltare coerentă a oraşului.
În momentul în care s-a văzut că este iminentă demolarea unui cartier istoric... Ca să fac o paranteză, noi toţi am crezut că acest proiect se va realiza în mulţi ani de zile. Prima fază pe care orice om sănătos la cap ar fi luat-o ar fi fost declasarea tuturor monumentelor. Înainte să te apuci să construieşti, să demolezi, să te asiguri că poţi să declasezi monumentele. Trebuie să ai totul stabil şi să fii sigur că poţi să-l duci la capăt. De aceea, crezând că proiectul ar urma sa se realizeze peste mulţi ani nu i-am dat importanţa care i s-ar fi cuvenit.
În momentul în care au avut loc primele demolări ne-am mobilizat, mai ales grupul de arhitecţi, şi am venit cu un proiect care ar fi evitat continuarea demolărilor începute de primăria Bucureşti. La sfârşitul anului 2010, se demolaseră doar vreo 5-10 case şi cartierul putea fi salvat. Un grup de arhitecţi a venit cu un proiect care ar fi permis ca şoseaua să ocolească Hala Matache. Proiectul ar fi asigurat acelaşi volum de trafic, doar că întorcea două benzi pe sensul opus, pe nişte terenuri virane, care evident trebuiau expropriate, dar în felul ăsta nu se mai expropriau clădiri care a căror expropriere costă mult mai scump, nici nu erau scoşi 1.000 de oameni din casă, nici nu erau demolate 90 de clădiri şi, de fapt un întreg, cartier istoric. Primăria nu a ţinut cont de asta, a continuat demolările, deşi ştia că are nişte procese începute.
Primul proces s-a terminat în aprilie 2011 când deja erau demolate 80 de clădiri. Deşi primăria ştia că o să piardă şi ca să pună pe toată lumea în faţa faptului împlinit s-a apucat să demoleze. Tocmai ca să spună „acum că am demolat vreţi, să nu mai construim şoseaua? Ceea ce este, în fine, în spiritul comunist al acestei instituţii.
După ce s-au demolat cele 80 de case şi după ce noi am blocat în instanţă proiectul, în aprilie 2011, am început o negociere cu Primăria şi cu Ministerul Dezvoltării şi s-a ajuns la o altă variantă. Nu s-a mai pus problema celor două benzi care să meargă prin spatele pieţei, s-a pus problema devierii conturului acestei şosele, care oricum nu poate să fie o şosea de mare viteză din moment ce are trecere de pietoni din 400 în 400 de metri, deci o deviere a conturului astfel încât Hala Matache şi alte două clădiri să rămână în picioare şi la fel şi clădirile monument demolate din Berzei 81 şi Berzei 89.
În orice ţară din lume într-o situaţie din asta Parchetul ar fi venit în primărie şi cu şanse mari ca oamenii ăştia [edilii capitalei şi cei ce au mers mai departe cu proiectul şoselei deşi ştiau că este ilegal] să ajungă în puşcărie
Ne-am înţeles pe această soluţie, după care în vara lui 2011, primăria a demolat deja clădirile Berzei 81, Berzei 89, după care a început campania electorală, nimeni nu a mai urmărit proiectul acesta, nici el nu a mai continuat pentru că nu erau bani şi în 2013 primăria şi-a încălcat înţelegerea şi a dat autorizaţii identice cu cele pe care noi le suspendasem deja în instanţă şi a demolat Hala Matache. Cam asta este.
Reporter E.T.: Ce s-a decis în legătură cu reconstruirea clădirilor monument istoric?
Nicuşor Dan: Ministerul Culturii a dat nişte avize care permiteau mutarea acestor trei monumente istorice, adică reconstruirea lor pe alte amplasamente şi Consiliul General a dat nişte planuri urbanistice zonale care permiteau această reconstruire. Aceste planuri urbanistice zonale au fost suspendate de Tribunalul Bucureşti. Deci în acest moment monumentele nu pot fi reconstruite pe alte locaţii. Este o hotărâre a Tribunalului Bucureşti urmează ca Curtea de Apel Bucureşti să se pronunţe asupra recursului. În situaţia în care Curtea de Apel păstrează soluţia este o soluţie temporară care va dura cam doi ani până la judecarea pe fond, dacă noi câştigăm, şi pe fond, atunci primăria ne mai având un temei legal pentru reamplasarea acestora monumente şi fiind obligată de lege să le reconstruiască va trebui să le reconstruiască pe locaţia iniţială.
Reporter E.T.: Ce se întâmplă dacă veţi câştiga? Unde va fi reconstruită Hala Matache de fapt? Se fac clădirile demolate acolo unde au fost şi şoseaua dispare?
Nicuşor Dan: Nu. Dispare o bandă din şosea, ceea ce este o reparaţie morală pentru noi şi pentru oameni care, vă aduc aminte, au fost somaţi cu somaţii de evacuare de 72 de ore, acum 3 ani, pentru ceva ce, iată, nu s-a terminat. Sunt trei lucruri care trebuie spuse aici: faptul că 1.000 de oameni au fost evacuaţi, că 90 de clădiri din care 12 monumente au fost demolate pentru un proiect care a fost declarat ilegal de instanţă fără ca nimeni din Parchet să se fi sesizat.
În orice ţară din lume într-o situaţie din asta Parchetul ar fi venit în primărie şi cu şanse mari ca oamenii ăştia [edilii capitalei şi cei ce au mers mai departe cu proiectul şoselei deşi ştiau că este ilegal] să ajungă în puşcărie. Evident că toată lumea se gândeşte spre viitor, dar dacă ne uităm un pic în trecut şi vedem ce s-a întâmplat Berzei-Buzeşti consider că este scandalos că Parchetul în momentul de faţă nu face nimic.
Asta ar fi prima chestiune. După care, uitându-ne spre viitor trebuie să ne asigurăm că tipul ăsta de lucruri nu se mai întâmpla şi atunci, fie că cineva va fi condamnat penal, fie ca o astfel de măsură reparatorie, reconstruirea unor imobile demolate ilegal, se va produce. O astfel de măsură reparatori îi va face să se gândească de 10 ori pe cei care vor mai face tipul ăsta de proiecte.
Reporter E.T.: Ce semnificaţie are anularea autorizaţiilor de construcţie a tronsonului de şosea cuprins între Dinicu Golescu şi Griviţei? Ce efecte vor decurge din hotărârea instanţei în afară de faptul că se creează un precedent? Cu ce vă ajuta pe dvs această hotărâre?
Nicuşor Dan: Această hotărâre împiedică primăria să facă procesul verbal de recepţie. Construcţia va exista fizic, dar nu va exista juridic şi în situaţia în care noi cerem reconstruirea Halei Matache, primăria nu va putea spune „nu putem reconstrui acolo pentru că există deja o construcţie”, pentru că acea construcţie nu mai există juridic.
Nicuşor Dan speră să vadă zona Matache reconstruită şi zona tranformată într-un punct turistic civilizat, curat şi apreciat, iar deciziile instanţei să se constituie într-un precedent care să îi facă pe viitorii edili ai capitalei să se gândească de zece ori înainte să se lanseze într-un proiect ilegal.
