Marea Britanie ar putea fi târâtă în războiul cu Rusia
alte articole
Executivul de la Kiev a cerut sâmbătă oficial ajutorul Marii Britanii în conflictul cu Rusia, conform Memorandumului de la Budapesta din 1994, prin care Marea Britanie împreună cu Statele Unite, garantează suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în schimbul dezarmării nucleare.
Apelul Ucrainei către Londra a venit la scurt timp după ce Parlamentul Rusiei a aprobat folosirea armatei pentru o intervenţie militară, la cererea preşedintelui rus, Vladimir Putin.
În acest context, prim ministrul britanic, David Cameron, l-a avertizat pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin că ”nu există scuze” pentru o intervenţiile militară.
”Toată lumea trebuie să se gândească atent la faptele lor şi să conlucreze pentru a dezamorsa tensiunile, nu pentru a le intensifica. Toată lumea vă urmăreşte”, a precizat Cameron.
Ucraina a acuzat Rusia de o ”invazie şi ocupaţie militară” după ce forţele ruse au ocupat mai multe poziţii din Crimeea, iar în prezent se crede că între 6.000 şi 28.000 de trupe aşteaptă ordinele pentru a ataca.
Astfel, ar fi dificil pentru Marea Britanie să evite războiul cu Rusia în cazul unui atac asupra Ucrainei, a precizat ambasadorul Marii Britanii, Tony Brenton.
”Dacă există cu adevărat o invazie rusească în Crimeea şi dacă ajungem la concluzia că memorandumul este legal, atunci este foarte dificil să evităm concluzia că vom merge la un război cu Rusia” , a precizat Brenton.
Şeful diplomaţilor britanici, William Hague, şi-a manifestat îngrijorările cu privire la intensificarea tensiunilor şi susţine că va coopera cu Ucraina conform memorandumului.
”I-am spus (ministrului de externe rus, Serghei) Lavrov că Marea Britanie susţine cererea guvernului Ucrainean pentru consultaţii urgente în conformitate cu Memorandumul de la Budapesta din 1994 semnat de Marea Britanie, Statele Unite, Rusia şi Ucraina”, a precizat Hague.
Ambasadorii ţărilor membri în Alianţa Nord Atlantică s-au întâlnit duminică de urgenţă pentru analiza situaţia tensionată din Ucraina.
În urma întrunirii, NATO a cerut Rusiei să ”înceteze atacul asupra Ucrainei deoarece reprezintă o ameninţare pentru Europa”.
Acţiunile întreprinse de forţele armate ruseşti în Ucraina amintesc de intervenţia lui Adolf Hitler în Cehoslovacia anilor 1938 de la startul celui de-Al Doilea Război Mondial, denumită ”opţiunea Sudentenland”, a precizat specialistul în domeniul securităţii internaţionale britanic, Jonathan Eyal. Hitler, asemenea lui Putin, spunea că încearcă să-şi protejeze conaţionalii din ţara pe care tocmai vroia să o cucerească.
”Putin înţelege că Ucraina nu va mai fi parte din Rusia vreodată, însă vrea ca Ucraina să se uite spre Rusia ca la un frate mai mare. Opţiunea Sudentenland nu este prima alegere a sa, este o măsură de siguranţă. Nu are nicio şansă să se confrunte cu vestul Ucrainei, iar la sfârşitul zilei opţiunea Sudentenlad este singura la care se gândesc liderii ruşi”, a încheiat Eyal.