Iranul vine cu o nouă propunere de pace. Include despăgubiri pentru distrugerile provocate de război şi retragerea trupelor SUA

Cea mai recentă propunere de pace a Teheranului către Statele Unite implică încetarea ostilităţilor pe toate fronturile, inclusiv în Liban, retragerea forţelor americane din zonele apropiate de Iran şi despăgubiri pentru distrugerile provocate de războiul americano-israelian, a relatat marţi presa de stat.

În primele comentarii ale Teheranului privind propunerea, ministrul adjunct de externe Kazem Gharibabadi a declarat că Teheranul urmăreşte şi ridicarea sancţiunilor, eliberarea fondurilor îngheţate şi încetarea blocadei navale americane asupra ţării, potrivit agenţiei de ştiri IRNA.

Termenii descrişi în relatările iraniene păreau puţin modificaţi faţă de oferta anterioară a Iranului, pe care preşedintele american Donald Trump a respins-o săptămâna trecută drept „gunoi”, relatează TVP World.

Trump a declarat luni că a suspendat reluarea planificată a atacurilor asupra Iranului după ce Teheranul a trimis o nouă propunere de pace către Washington şi că există acum „o şansă foarte bună” de a ajunge la un acord care să limiteze programul nuclear al Iranului.

Reuters nu a putut determina dacă au fost făcute pregătiri pentru lovituri care ar marca reluarea războiului început de Trump la sfârşitul lunii februarie.

Sub presiunea de a ajunge la un acord care să permită redeschiderea Strâmtorii Ormuz — o rută-cheie de aprovizionare pentru livrările globale de petrol şi alte mărfuri — Trump şi-a exprimat anterior speranţa că un acord pentru încheierea conflictului este aproape şi, în acelaşi timp, a ameninţat Iranul cu lovituri masive dacă Teheranul nu va ajunge la o înţelegere.

Într-o postare pe reţelele sociale, Trump a spus că liderii Qatarului, Arabiei Saudite şi Emiratelor Arabe Unite i-au cerut să amâne atacul deoarece „se va ajunge la un Acord care va fi foarte acceptabil pentru Statele Unite ale Americii, precum şi pentru toate ţările din Orientul Mijlociu şi dincolo de acesta”.

Vorbind ulterior cu reporterii luni, el a spus că Statele Unite ar fi satisfăcute dacă ar putea ajunge la un acord cu Iranul care să împiedice Teheranul să obţină o armă nucleară.

„Pare să existe o şansă foarte bună ca ei să poată rezolva ceva. Dacă putem face asta fără să bombardăm totul până la distrugere, aş fi foarte fericit”, le-a spus Trump reporterilor.

O sursă pakistaneză a confirmat că Islamabadul, care a transmis mesaje între cele două părţi după ce a găzduit luna trecută singura rundă de negocieri de pace, a împărtăşit propunerea iraniană cu Washingtonul.

Părţile „îşi schimbă în permanenţă liniile roşii”, a spus sursa pakistaneză, adăugând: „Nu mai avem mult timp.”

Semnale mixte

Deşi niciuna dintre părţi nu a făcut publice concesii în negocierile blocate de o lună, un oficial iranian de rang înalt a sugerat luni că Washingtonul ar putea să-şi atenueze unele dintre cerinţe.

Sursa a spus că SUA a fost de acord să elibereze un sfert din fondurile îngheţate ale Iranului — însumând zeci de miliarde de dolari — aflate în bănci străine. Iranul doreşte eliberarea tuturor activelor.

De asemenea, sursa a menţionat că Washingtonul a arătat mai multă flexibilitate în a permite Iranului să continue anumite activităţi nucleare paşnice sub supravegherea Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică.

Statele Unite nu au confirmat că au fost de acord cu ceva în cadrul negocierilor.

Un oficial american, vorbind sub protecţia anonimatului, a negat un raport al agenţiei iraniene Tasnim potrivit căruia Washingtonul ar fi fost de acord să renunţe la sancţiunile asupra petrolului iranian pe durata negocierilor.

Bombardamentele americano-israeliene au ucis mii de oameni în Iran înainte de a fi suspendate printr-un armistiţiu la începutul lunii aprilie. Israelul a ucis alte mii şi a forţat sute de mii de oameni să-şi părăsească locuinţele în Liban, pe care l-a invadat în urmărirea miliţiei Hezbollah susţinute de Iran. Loviturile iraniene asupra Israelului şi statelor vecine din Golf au ucis zeci de oameni.

Armistiţiul cu Iranul a fost în mare parte respectat, deşi în ultima perioadă au fost lansate drone din Irak către ţări din Golf, inclusiv Arabia Saudită şi Kuweit, aparent de către Iran şi aliaţii săi.

Trump şi premierul israelian Benjamin Netanyahu au declarat că au lansat războiul pentru a limita sprijinul Iranului pentru miliţiile regionale, pentru a-i desfiinţa programul nuclear, pentru a-i distruge capacităţile de rachete şi pentru a crea condiţiile necesare ca iranienii să-şi răstoarne conducătorii.

Însă războiul nu a reuşit încă să priveze Iranul de stocul său de uraniu îmbogăţit aproape la nivel militar şi nici de capacitatea sa de a ameninţa vecinii cu rachete, drone şi miliţii proxy.

Conducerea clericală a Republicii Islamice, care se confruntase la începutul anului cu o revoltă de masă, a rezistat asaltului superputerii fără niciun semn de opoziţie organizată.