Liviu Dragnea, condamnat la un an cu suspendare în Dosarul "Fraudă la Referendum"

După mai bine de un an şi jumătate, dosarul în care preşedintele executiv PSD, Liviu Dragnea, este acuzat că ar fi pus la punct un sistem naţional de influenţă prin care ar fi fraudat votul la referendumul din 2012 pentru demiterea lui Traian Băsescu, a ajuns la final. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis vineri că actualul ministru este vinovat şi l-a condamnat la un an de închisoare cu suspendare.

Chiar dacă nu va merge la închisoare, Liviu Dragnea va demisiona din toate functiile politice pe care le deţine, după cum chiar el a declarat recent.

Decizia nu este una definitivă, aceasta putând fi atacată la Completul de cinci judecători al Curţii Supreme.

Procurorii DNA l-au acuzat pe Liviu Dragnea de săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite şi au cerut pedeapsă cu executarea pentru ministrul PSD.

De cealaltă parte, Liviu Dragnea şi-a susţinut sus şi tare nevinovăţia şi, de-a lungul timpului, a acuzat de nenumărate ori că dosarul Referendumul este de fapt un dosar politic, bazat pe "un şir de afirmaţii, consideraţii, deducţii, presupuneri", fără vreo probă serioasă care să ateste acuzaţiile procurorilor.

Dosarul "Fraudă la Referendum"

Dosarul "Fraudă la Referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, a fost înregistrat la ÎCCJ în 7 octombrie 2013 iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie. În dosar sunt implicaţi preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din Teleorman, Vrancea şi Gorj şi observatori din partea unor ONG-uri, precum şi membri de partid care l-ar fi ajutat pe Liviu Dragnea, este unul de notorietate.

Dragnea a fost acuzat de procurori că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, din 29 iulie 2012, care să garanteze validarea acestuia.

În conformitate cu DNA, actualul ministru ar fi creat şi coordonat un sistem naţional de influenţă prin care ar fi fraudat votul la referendum, din anchetele procurorilor reieşind că acesta ar fi folosit 10 metode diverse în scopul fraudării votului - precum votul multiplu, turismul electoral, dar şi falsificarea de semnături.

Din anchetă a reieşit că pe listele electorale erau zeci de semnături falsificate care vizau persoane plecate în străinătate, în vârstă, bolnave, nedeplasabile, sau chiar decedate. Autorităţile locale s-au mobilizat atât de exemplar încât în unele localităţi prezenţa la urne a fost de 185%

Procurorii DNA susţin că dispoziţiile date de Liviu Dragnea erau executate de către primari USL, liderii din teritoriu ai USL sau de către preşedinţii secţiilor de votare. Dragnea ar fi fost susţinut în fraudarea Referendumului de aproape 100 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt, judeţele monitorizate de procurori.

Conform rechizitoriului, după ce Liviu Dragnea transmitea mesajele către liderii locali sau preşedinţii secţiilor de votare, aceştia intrau în acţiune şi duceau alegătorii la vot sau fraudau votul.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, dând un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook