Directorul FMI scoate mănuşile. Globalizarea, criticată

Într-un discurs intitulat “A face globalizarea să funcţioneze pentru toţi”, directorul FMI Christine Lagarde s-a alăturat unui grup tot mai mare de politicieni de vârf, care cer guvernelor să ia în considerare nemulţumirea şi nesiguranţa economică tot mai mari din lumea dezvoltată.

Lagarde a declarat că guvernele din lumea dezvoltată ar trebui să îşi concentreze atenţia pe amplificarea suportului pentru muncitorii cu venituri mici şi pe reducerea inegalităţii, în mijlocul unui “curent de nemulţumire” împotriva globalizării. Practic reiterând raportul McKinsey, Lagarde a precizat că există un “sentiment tot mai puternic în rândul unor cetăţeni că le lipseşte controlul, că sistemul este oarecum împotriva lor”, un sistem pe care acum directorul FMI îl critică – chiar dacă Fondul a avut un rol important la crearea şi dezvoltarea exact acestui sistem încă de la introducerea sa - susţinând că “inegalitatea tot mai mare în privinţa averilor, veniturilor şi a oportunităţilor în multe ţări a contribuit la formarea unui curent de nemulţumire, în special în lumea industrializată”.

Apoi, Lagarde a criticat băncile, regimurile fiscale şi corupţia atotcuprinzătoare, susţinând că “instituţiile financiare sunt considerate nejustificate de către societate. Sistemele fiscale permit companiilor multinaţionale şi persoanelor bogate să nu plătească ceea ce mulţi ar considera a fi o parte corectă. Corupţia rămâne endemică”.

Totuşi, Lagarde a avut unele cuvinte blânde pentru globalizare, evidenţiind deschiderea comerţului global şi intrarea unor ţări precum China şi India în economia globală, lucru care a avut “efecte cuprinzătoare” pentru muncitorii cu venituri mici din ţările europene sau din SUA. Dar, chiar şi aici, directorul FMI a evidenţiat aspectele negative ale problemei, susţinând că “mărimea forţei de muncă globale s-a dublat practic, punând presiune asupra salariilor, în special în cazul muncitorilor cu pregătire redusă în economiile avansate... Unele pieţe locale ale muncii au avut de înfruntat efectele profunde şi durabile ale competiţiei din străinătate”.

Lagarde a adăugat că, în timp ce lumea s-a bucurat de progresul economic fără precedent din ultimii 70 de ani, transformarea a cauzat “dezorganizări şi greutăţi”. Cu siguranţă aşa s-a întâmplat: după cum a descoperit McKinsey în urmă cu două luni, între 65 şi 70% dintre gospodăriile din 25 de economii avansate se află în segmente de venit care au înregistrat în perioada 2005-2014 venituri stagnate sau cu o tendinţă de scădere. Acest număr a crescut de la mai puţin de 2% cât a fost înregistrat în perioada 1993-2005. Mai tulburător este faptul că pentru unii dintre cei mai mari presupuşi câştigători de pe urma globalizării, precum SUA, numărul acestor gospodării este de 81%, în timp ce Italia se află la aproape 100%.

Directorul FMI a continuat cu discursul ei, avertizând că, “în timp ce închiderea graniţelor şi creşterea protecţionismului nu este o soluţie ... ţările trebuie să extindă beneficiile deschiderii şi integrării şi, în acelaşi timp, să reducă efectele secundare”. Lagarde a adăugat că “trebuie să facem ca globalizarea să funcţioneze pentru toţi”. Până acum, globalizarea a funcţionat în mare parte pentru cei mai bogaţi 1% oameni ai lumii.

Dar, susţin unii analişti, motivul ascuns din spatele “predicii” lui Lagarde a devenit clar atunci când a declarat că guvernele pot ajuta la crearea unei baze sănătoase pentru dezvoltare şi că “politica fiscală poate juca un rol mai mare în ţările care au mai mult spaţiu suplimentar pentru cheltuieli”.

Şi, în cazul în care mesajul s-a pierdut, Lagarde a precizat că ţările ar trebui de asemenea să îşi amplifice suportul pentru muncitorii mai slab pregătiţi şi să întărească sistemele de siguranţa socială, în timp ce SUA ar trebui să amortizeze pierderile de locuri de muncă prin creşterea salariului federal minim şi creşterea creditelor pe impozit de venit câştigat (EITC).

Cu alte cuvinte, nu vor fi generate doar datorii mari, ci datorii mult mai mari. Lagarde a pus capăt citirii raportului realizat de McKinsey, una dintre cele mai mari firme de consultanţă din lume, chiar înainte de a ajunge la acea parte unde raportul avertizează în privinţa mormanului de datorii sub care se află lumea deja.

“Practicile de pe pieţele muncii pot face o diferenţă, aşa cum o pot face şi taxele şi transferurile guvernamentale – deşi s-ar putea ca ultimele două să nu fie sustenabile într-un moment în care multe guverne au niveluri ridicate de datorii”, conform raportului.