CNN: Beijingul continuă jaful de organe de la prizonieri la o scară masivă

Raportul - semnat de un fost parlamentar canadian David Kilgour, un avocat pentru drepturile omului David Matas şi jurnalistul Ethan Gutmann - analizează public cifrele raportate de spitalele din China, arătând o discrepanţă masivă faţă de cifrele oficiale ale numărului de transplanturi efectuate în ţară.

Cei trei învinuiesc guvernul chinez, Partidul Comunist, sistemul de sănătate, medici şi spitale - de complicitate la crime în masă, potrivit CNN.

"(Partidul Comunist) spune că numărul total de transplanturi legale este de aproximativ 10.000 pe an. Dar putem vedea cu uşurinţă că cifra oficială chineză este prea mică doar cumulând numărul de transplanturi raportate de cele mai mari două sau trei spitale", a notat Matas într-o declaraţie.

Raportul estimează că 60.000 până la 100.000 de organe sunt transplantate în fiecare an, în spitalele din China. Având în vedere că jaful de organe organizat de regimul comunist datează aproximativ din 2001, cifra totală de victime de poate estima uşor în jurul valorii de 1,5 milioane de persoane.

Concluziile raportului sunt în contrast cu afirmaţiile Beijingului conform cărora, de la începutul anului 2015, China a trecut de la recoltarea organelor de la prizonieri, bazându-se acum aproape complet pe "cel mai mare sistem voluntar de donare de organe din Asia".

În cadrul conferinţei de presă săptămânale de joi, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe din China, Hua Chunying, a declarat că în China sunt "legi şi reglementări stricte cu privire la acest subiect".

"În ceea ce priveşte mărturia şi raportul publicat, vreau să spun că astfel de poveşti despre recoltarea forţată de organe din China sunt imaginare şi lipsite de temei - ele nu au nici un fundament, de fapt", a spus ea.

Comisia Naţională pentru Sănătate şi Planificare Familială, care supraveghează donarea de organe în China, nu a răspuns la interpelarea CNN.

Transplanturi secrete

Potrivit raportului, mii de oameni sunt executaţi în China, în secret, iar organele lor sunt recoltate pentru a fi utilizate în operaţiile de transplant.

Cine sunt victimele? Autorii spun că în principal, cei încarceraţi fac parte din minorităţile religioase şi etnice, inclusiv uiguri, tibetani, creştini subterane, dar în marea lor majoritate sunt practicanţi ai mişcării spirituale Falun Gong, împotriva căreia Jiang Zemin, liderul PArtidului Comunist la momentul respectiv, a pornit o persecuţie în 1999.

În timp ce o mare parte a sistemului de transplant de organe din China este secretă, cifrele oficiale arată că 2,766 voluntari şi-au donat organe în 2015, iar 7,785 organe au fost "achiziţionate", deşi nu este clar de unde.

Cifrele oficiale plasează numărul de operaţii de transplant la aproximativ 10.000 de un an, însă raportul noii investigaţii dispută această cifră.

Autorii indică declaraţiile accesibile publicului şi înregistrări publicate de spitalele din China, susţinând că sistemul de spitale militare a efectuat mii de transplanturi anual. Alte dovezi publice prezentate de autorii raportului sunt interviuri şi biografii oficiale ale medicilor care pretind că au efectuat mii de operaţii de transplant în timpul carierei lor.

"Pur şi simplu prin adăugarea a doar câteva spitale care au fost studiate în acest (raport), este uşor să ajungi la un volum mai mare decât volumul raportat anual de transplant de 10.000", scriu autorii.

Conform statisticilor oficiale, există mai mult de 100 de spitale din China care au primit aprobarea de a efectua operaţii de transplant de organe. Dar raportul afirmă că autorii au "verificat şi au confirmat 712 de spitale care efectuează transplanturi de ficat şi rinichi," şi susţine că numărul de transplanturi reale ar putea fi cu sute de mii mai mare decât cele indicate de rapoartele oficiale ale Chinei.

Practici satanice

Diferenţa dintre cifrele oficiale ale cazurilor de transplant, conform raportului, se datorează organelor recoltate de la deţinuţii politic.

Conform Amnesty Internaţional, "zeci de mii de practicanţi Falun Gong au fost deţinuţi arbitrar" din 1999 când regimul a început o persecuţia a mişcării spirituale.

Pentru a-şi justifica răpirile, torturile si recoltările de organe, partidul-stat chinez a catalogat oficial Falun Gong "cult" (fapt dezavuat de Parlamentul European care i-a schimbat încadrarea oficală în practică spirituală - n.r.) şi declară că "duce activităţi politice împotriva Chinei".

"Guvernul consideră Falun Gong o ameninţare la adresa puterii sale şi a deţinut, condamnat şi torturat practicanţii" afirmă Maya Wang, analist al politicii Chinei din cadrul Human Rights Watch.

Raportul susţine că practicanţii Falun Gong deţinuţi au fost forţaţi să efectueze teste de sânge şi alte analize medicale, în ciuda tratamentelor brutale la care erau supuşi în lagprele de muncă şi închisori. Rezultatele testelor acestora ar fi fost introduse în baze de date, pentru ca viitoarele cereri de organe să poată fi rezolvate prin căutările de organe din această bază de date.

Această ofertă masivă de organe pentru transplant a produs o industrie înfloritoare, de care profită medicii şi spitalele militare.

Autorii raportului au depus mărturie în faţa Comisiei Camerei pentru Afaceri Externe a Congresului SUA joi, 22 iunie.

"Regimul chinez este angajat în activităţi de traficare a organelor pentru profit de prea mult timp, iar noi am găsit dovezi puternice care sprijină faptul că practicanţi Falun Gong au devenit ţinta recoltării de organe "a declarat congressmanul Chris Smith, co–preşedinţe al Comisiei.

Într-o declaraţie publicată online, Ileana Ros-Lehtinen, membru al Congresului, fost preşedinte al Comitetului pentru Afaceri Externe al Camerei, a declarat că practicile „demonice” şi „inumane” ale regimului chinez care jefuiesc libertatea indivizilor, aruncându-i în lagăre de muncă sau puşcării, executându-i pentru traficul de organe, sunt de neconceput şi trebuie universal condamnate şi terminate necondiţionat”.

„Intenţii bune”

Oficialii chinezi neagă vehement politica Partidului de lichidare a dizidenţilor prin prelevare a organe, afirmând că aceste învinuiri sunt “calomnii vicioase”. Cu toate acestea în 2005, oficiali de vârf insărcinaţi cu tranplanturile au admis că practica ar avea loc şi au promis că va fi reformată.

Cinci ani mai târziu, Huang Jiefu, directorul programului de transplanturi, a declarat pentru The Lancet că peste 90% din organele transplantate provin de la deţinuţi executaţi.

China execută anual mai mulţi oameni decât restul lumii laolaltă, numărul acestora fiind de cel puţin 2400 în 2014, conform organizaţiei Death Penalty Worldwide.

Numărul oficial al celor condamnaţi la moarte este un secret de stat în China.

La sfârşitul anului 2014, China anunţa că va trece la un sistem de transplant bazat complet pe voluntariat.

Promisiunea a fost primită cu o mare doză de scepticism, deoarece donarea de organe este un tabu cultural în china. Între 2012 şi 2013 numai 1400 de persoane s-au oferit să-şi doneze organele (comparativ cu cifra oficială raportată de 30 de mii de operaţii de transplant anual).

De atunci, guvernul a eşuat atunci când le-a cerut chinezilor să voluntarieze pentru sistemul de transplant.

O femeie de 86 de ani purtând prenumele Zhou, a afirmat pentru CNN ca în 1996 dorea să-şi doneze organele, dar la vremea respectivă organizaţia locală a Crucii Roşii nu mai auzise pe nimeni care să manifeste o asemenea dorinţă.

"Deoarece nu eram capabilă să am o carieră medicală, m-am gândit să fac o contribuţie după ce mor" a declarat ea. Zhou a mai afirmat că deşi familia sa o sprijinea în mare parte, „în China tradiţia spune că nu se cade să mutilezi un cadavru".

Deşi chinezi asemenea dnei Zhou au voluntariat petru a umple golul lăsat de condamnaţi, experţii atrag atenţia că nimic nu împiedică situaţii în care cei condamnaţi să fie „voluntariaţi” cu forţa, dat fiind că legislaţia privitoare la folosirea de organe de la prizonieri rămâne în vigoare.

Anunţul din 2014 este „cel mult o declaraţie de intenţie, fără forţă legislativă” a declarat revista medicală BMJ. Închiderea programului de exploatare a organelor condamnaţilor executaţi este o „şmecherie semantică” declara profesorul Li Huige de la Universitatea Johannes Gutenberg University într-un raport produs de Parlamentul European.

De ce ar înceta China să folosească organe de la condamnaţi executaţi?

Profesorul Li Huige a citat declaraţii pe care oficialul de vârf în domeniul transplanturilor, Huang Jiefu, le-a făcut pentru mass media chineză ”condamnaţii la moarte sunt şi ei cetăţeni”. “Dacă sunt dornici să îşi răscumpere crimele prin donarea de organe, ar trebui să fie încurajaţi să o facă” a declarat el pentru Cotidianul Poporului.

Prin redefinirea condamnaţilor la moarte ca cetăţeni obişnuiţi, conform profesorului Li, "sistemul naţional de donaţii poate fi abuzat şi folosit atât pentru folosirea organelor de la deţinuţii condamnaţi al moarte cât şi de la deţinuţi politic".

Într-o scrisoare deschisă publicată în The Lancet, cinci doctori afirmau că Beijingul "încă mai foloseşte organe provenind de la deţinuţi condamnaţi la moarte. Singura deosebire este că organele capătă acum o menţiune conform căreia sunt donate voluntar.

Huang Jiefu nu a putut fi contactat pentru un răspuns sau comentariu. Într-o declaraţie de-a sa pentru New York Times el sugera că afirmaţiile sale ar fi fost „distorsionate” şi că nu se aliniază cu politica guvernamentală.

În mărturia depusă joi în faţa Comitetului pentru Afaceri Externe din Cameră joi, Francis Delmonico, preşedintele Transplantation Society, a notat despre Huang Jiefu că este "principalul aliat în favoarea abolirii practicii îngrozitoare a folosirii organelor de la deţinuţi”.