Libera circulaţie a muncitorilor - subiect de ceartă în Parlamentul European

Europarlamentarii reuniţi miercuri în plenul Parlamentului European au întreţinut o rundă de discuţii aprinse pe tema liberei circulaţii a muncitorilor, cu accent pe cetăţenii din România şi Bulgaria. O parte dintre cei prezenţi au cerut implementarea unor serii de restricţii imigranţilor, în timp ce alţii au criticat atitudinile xenofobe şi au reafirmat contribuţia pe care lucrătorii mobili o pot aduce ţărilor gazdă, notează Mediafax.

Libera Circulaţie este un drept fundamental în Uniunea Europeană „însoţit însă de obligaţii şi datorii”

Dezbaterea a fost deschisă de Dimitrios Kourkoulas, membru al Consiliului European, care a amintit că libera circulaţie este un drept fundamental în Uniunea Europenă, „însoţit însă de obligaţii şi datorii”.

Kourkoulas a respins şi plângerile privind aşa zisele „abuzuri” comise asupra sistemelor sociale. Aceasta a explicat că „cetăţenii europeni se duc în alte ţări UE pentru a munci, şi nu pentru a primi beneficii sociale”, cu precizarea că „abuzurile” sunt doar excepţii ce pot fi controlate de legislaţia europeană în vigoare.

Precizările lui Kourkoulas au fost completate apoi de comisarul pentru Muncă al UE, Laszlo Andor, care a explicat că „niciun stat membru nu a oferit date concludente despre abuzurile sistematice.”

Un alt aspect al problemei a fost ridicat de comisarul pentru Justiţie, Viviane Reding. Comisarul UE a aminit că libera circulaţie a muncii aduce „beneficii şi economiilor ţărilor din care au plecat, dar şi economiilor din ţările gazdă” însă „abuzurile trebuie luate în serios”, deoarece „pot distruge libera circulaţie”.

Atacul la adresa lucrătorilor mobili, o altă tactică pentru a câştiga capital electoral

Europarlamentarul PDL Marian-Jean Marinescu, a opinat că discuţiile privind libera circulaţie au fost amplificate de anumiţi „politicieni populişti” pe fondul situaţiilor economice nefavorabile din ţara lor, pentru a „câştiga mai multe voturi”. Marinescu nu a ezitat să denunţe şi agenda conservatorilor din Marea Britanie, pe care o consideră „o dezbatere ridicolă”.

O poziţie clară asupra discuţiilor a fost enunţată apoi de liderul Grupului S&D din PE, Hannes Swoboda. Acesta a atribuit cauza principală a dezbaterilor guvernelor naţionale, care „permit exploatarea oamenilor, plătirea lor cu un venit sub limita decenţei (...).Ele ar trebui să dea răspunsuri oamenilor, să lupte împotriva dumpingului social.”

„Da, migraţia sărăciei e o problemă, dar asta pentru că sărăcia e o problemă, nu migraţia”, a concluzionat Swoboda.

Liderul socialist a trimis de asemenea o săgeată către premierul britanic David Cameron, pe care l-a acuzat că a făcut „zarvă mare” cu privire la români la bulgari, dar a amânat apoi datele necesare până după alegerile europene.

„Dezbaterea la care asistăm este dureroasă pentru că este o reminiscenţă a timpurilor dinainte de UE, când naţiuni şi minorităţi erau atacate”, a mai precizat Hannes Swoboda, cu trimitere directă la discursurile xenofobe emise în ultima perioadă.

Europarlamentarul român din partea PNL, Renate Weber, a apărat dreptul la libera circulaţie şi a anunţat întregul Parlament European că „este inadmisibil ca dreptul fundamental (la libera circulaţie de pe piaţa muncii) să fie contestat”.

„Mi-aş dori ca politicienii europeni, de la premierul David Cameron la ministrul de Interne (francez) Manuel Wals şi până la eurodeputatul Elmar Brok, să se comporte responsabil şi să nu mai alimenteze prin discursurile lor intoleranţa şi xenofobia”, a spus Weber, explicând apoi că „vor exista tot timpul şi politicieni extremişti, sau doar populişti şi oportunişti, care vor dori să limiteze libertăţile şi drepturile fundamentale, va trebui să continuăm lupta noastră comună împotriva oricărei restricţii privind libera circulaţie”.

O dovadă clară privind beneficiile aduse de muncitorii est-europeni a venit din partea europarlamentarului Rebecca Harms, de la Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană.

Harms a precizat că în Germania „statisticile din ultimii ani au arătat că muncitorii est-europeni muncesc în condiţii foarte dificile, ilegal, în special în construcţii, dar asta nu a deranjat deloc sistemul social german”.

O altă menţiune care să ateste contribuţia muncitorilor est europeni a venit din partea lui Timothy Kirkhope, de la Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, care a recunoscut faptul că migraţia a adus o „creştere economică şi diversitate culturală şi a ajutat Europa să facă faţă provocărilor moderne privind modificarea cerinţelor pe piaţa muncii”, şi pe Marea Britanie în special.

Muncitorii est europeni sunt plătiţi mai puţin decât cei vestici

O serie de critici la adresa muncitorilor est europeni, în special români, au fost aduse de europarlamentarii italieni din partea Grupului Europa Libertăţii şi Democraţiei.

Există europeni, în special români „care nu îşi caută un loc de muncă, ci încearcă să obţină beneficii sociale. Vrem să punem capăt acestor abuzuri", a punctat Fracesco Speroni.

Linia acestuia a fost continuată de colega de partid, Mara Bizzotto, care a susţinut că românii şi bulgarii ar trebui limitaţi, iar cei din afara UE restricţionaţi deoarece „nu există locuri de muncă pentru italieni”.

„Italienii caută locuri de muncă pe care nu le găsesc, dar văd persoane care vin şi găsesc locuri de muncă. Ei nu pot înţelege asta. Sunt prea mulţi şomeri, unii nu-şi pot cumpăra medicamente”, a precizat Bizzoto.

Direcţia negativă a discuţiilor a fost deturnată de Monika Panayotova din partea PPE.

„Guvernele naţionale, structurile europene nu trebuie să cadă în capcana partidelor pronaţionaliste şi antieuropene şi retoriciii lor în încercarea de a avea câştiguri imediate”, a susţinut Panayotova.

Ryszard Antoni Legutko, din partea Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, îi vede pe imigranţii „victime ale propriilor guverne care nu le asigură condiţii, în timp ce în ţările gazde sunt exploataţi”.

Conservatorii britanici şi francezi pun problemele interne pe seama imigranţilor

La polul opus, britanicul Gerard Batten, din Grupul Europa Libetăţii şi Democraţiei, a susţinut un discurs deplasat prin care încerca să susţină că în Marea Britanie ajung numai „criminali, dependenţi de droguri, alcoolici, cerşetori şi persoane care caută beneficii”.

„Britanicii decenţi văd cum le scade standarul de viaţă, în timp ce beneficiile şi locuineţele sociale sunt date persoanelor care nu au plătit un penny în Marea Britanie”, a mai precizat a Batten în discursul său ultra-naţionalist.

Discursurile conservatoare şi naţionaliste au fost apoi continuate de liderul Partidului Naţionalist Francez, Marine Le Pen, care a afirmat, la scurt timp după ce suţinea că UE trebuie să ”explodeze”, că imigranţii din interiorul şi din afara UE şi romii "au reaprins în mod legitim nemulţumirile şi euroscepticismul" în Franţa.

Marek Henryk Migalski, europarlamentarul Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, a răspuns dur celor doi europarlamentari conservatori.

„Zidul Berlinului este încă în picioare în minţile unora (...) Sunt oameni din acest Parlament care au încă acest zid în minţile lor”, a precizat Migalski.

Finalul dezbaterilor a fost acaparat de europarlamentarul bulgar Dimitar Stoyanov printr-o serie de acuzaţii trimise la adresa companiilor străine care au profitat de economia fragilă a ţărilor postcomuniste. Stayanov susţine că acesta este motivul pentru care o parte din români şi bulgari pleacă în alte ţări pentru a munci.

„Să puneţi capăt furturilor din ţările noastre şi atunci românii şi bulgarii nu se vor mai duce”, să muncească în UE, a subliniat Stoyanov.

În continuare, europarlamentarul bulgar a atras atenţia asupra faptului că majoritatea bulgarilor se duc să muncească peste graniţe doarece în „ţara lor au devenit cetăţeni de mâna a doua” din cauza companiilor străine care îi plătesc prost şi îi tratează ca pe nişte sclavi.

O rezoluţie pe acest subiect va fi adoptată joi de către Parlamentul European.