Imperiul Eurasiatic: Rusia şi China îşi împart zonele de influenţă în Europa

Imperiul Eurasiatic nu mai este de mult o expresie străină pentru europeni, în contextul în care pieţele sunt invadate tot mai mult de „binefăcătorii” de la Răsărit, care deja de ceva vreme îşi împart în mod strategic zonele de influenţă.

Ultimele două mişcări pe tabla politică de şah au avut loc marţi, când am fost martori la o consolidarea a relaţiilor dintre Rusia şi Ungaria, respectiv China şi Bulgaria.

Rusia - Ungaria

Bloomberg a anunţat miercuri că, potrivit unei înţelegeri de marţi dintre premierul ungar Viktor Orban şi preşedintele rus Vladimir Putin, Rusia ar putea împrumuta Ungaria cu circa 14 miliarde de euro, bani destinaţi pentru finanţarea construcţiei a doua reactoare noi la centrala nucleară din apropierea oraşului Paks. Reactoarele vor fi construite în aproximativ 10 ani de compania Rosatom, aflată sub controlul statului rus.

Ruşii vor finanţa 80% din construcţia celor două reactoare sub forma unui împrumut pe 30 de ani care are o dobândă mai redusă decât cea disponibilă pe piaţa financiară. Ungaria va acoperi restul costurilor, care ar putea ajunge până la 12 miliarde de euro.

Prim-ministrul maghiar Viktor Orban, un lider al opoziţiei din 2007, milita împotriva transformarea ţării sale în "cea mai fericită baracă a Gazpromului", dar se pare că discursul său anti-sovietic s-a schimbat odată cu acordul de 14 miliarde dolari.

Afacerea arată capacitatea lui Putin de a folosi controlul Rusiei asupra resurselor energetice pentru a-şi extinde dominaţia dincolo de fosta Uniune Sovietică, notează Bloomberg. Luna trecută, el a promis un plan de salvare de 15 miliarde dolari şi o reducere a preţului gazelor naturale pentru Ucraina, care a renunţat la parcursul său european pentru aceste favoruri. De asemenea, Rusia a promis că va împrumuta Belarusul cu până la 2 miliarde de dolari.

În 2007, Orban declara pentru revista Magyar Demokrata că guvernul maghiar nu a reuşit să vadă riscul de a "reveni în sfera de influenţă a Rusiei", care, potrivit acestuia va veni sub formă de "dependenţă economică, mai degrabă decât ocupaţie militară".

China - Bulgaria

Între timp, preşedintele chinez Xi Jinping s-a întâlnit luni cu omologul său bulgar, Rosen Plevneliev, pentru a consolida relaţiile dintre cele două state, iar premierul chinez Li Keqiang a anunţat marţi, în cadrul unei întrevederi cu preşedintele Bulgariei că ţara sa este dispusă să-şi ofere expertiza în domeniul marilor proiecte.

"China deţine tehnologie de ultimă oră şi o experienţă bogată în domenii precum căile ferate de mare viteză, energia nucleară şi hidroenergie, motiv pentru sperăm să participăm activ la reconstrucţia infrastructurii din Bulgaria", a declarat Li Keqiang.

Autorităţile bulgare au aprobat un proiect amplu de modernizare a reţelei sale rutiere şi feroviare şi intenţionează ca până în 2020 să mărească la 16% producţia de energie regenerabilă. Pe de altă parte, premierul chinez a cerut Bulgariei să faciliteze acordarea vizelor pentru cetăţenii chinezi care vor să viziteze ţara.

Bulgaria consideră China ca fiind partenerul cel mai important din Asia, a declarat Plevneliev.

Acesta a adăugat că administraţia sa este pregătită să-şi extindă cooperarea reciprocă şi să intensifice în continuare relaţiile bilaterale, urmând să se sprijine reciproc în probleme care implică interesele lor de bază, precum cooperarea în agricultură, infrastructură, energie, comerţ, cultură, educaţie şi turism.

După discuţii, cei doi lideri au asistat la semnarea a patru documente, inclusiv cele cu privire la transportul maritim şi înfiinţarea de centre culturale.

Amintim că, în luna noiembrie anul trecut, premierul Li Keqiang a vizitat şi ţara noastră şi a făcut promisiunii de miliarde de dolari, manifestându-şi interesul şi pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.

De fapt, premierul Ponta a anunţat de nenumărate ori că România trebuie să dezvolte parteneriate economice cu Rusia şi China. În mod simbolic, atunci când premierul chinez se afla în vizită în Romania, premierul Ponta a scos din instituţiile emblematice ale ţării, steagurile şi însemnele UE şi NATO, pentru a arbora drapelul chinez, ceea ce a condus la afirmaţii ale cancelariilor occidentale că „angajamentul” României faţă de Statele Unite şi în general faţă de Vest nu este „absolut şi necondiţionat".