Putinizarea Bulgariei: un nou Cod Penal cu atacuri împotriva ONG-urilor

Sofia în ceaţă, 6 ianuarie 2014
Sofia în ceaţă, 6 ianuarie 2014 (DIMITAR DILKOFF / AFP / Getty Images)

Consiliul de Miniştri din Bulgaria a adoptat miercuri un nou proiect de Cod Penal. Mass-media, reprezentanţii ONG-urilor şi activiştii pentru drepturile omului consideră anumite modificări aduse Codului Penal drept inacceptabile într-un stat de drept, fiind asemănătoare cu o lege dată de Putin în detrimentul ONG-urilor de pe teritoriul rusesc.

Un paragraf din textul proiectului de lege stipulează că "cetăţenii bulgari care lucrează pentru un stat străin sau pentru o organizaţie străină sau o organizaţie bulgară operând sub control străin, care au cauzat prejudicii republicii, vor fi pedepsiţi cu închisoare între 2 şi 8 ani" , informează Novinite, ceea cea a strârnit valuri de nelinişte şi nemulţumire printre reprezentanţii ONG-urilor şi printre cei care luptă pentru apărarea drepturilor civile, în general.

Conform acestora, proiectul intră în aceeaşi categorie de măsuri cu cu demersurile lui Putin de a discredita ONG-urile, obligându-le pe cele cu finanţare din stăinătate să se înregistreze ca "agenţi străini", expresie sinonimă în statele ex-sovietice cu "agenturi de spioni", şi de a îi cenzura libertatea presei pe internet, aruncându-i în închisoare pe cei ce "defăimează" regimul pe bloguri şi în genere în mediul online.

Un proiect de lege asemănător a fost introdus şi în România, de către deputatul PSD-ist Bogdan Diaconu. Legea ar fi cerut tăierea finanţării din străinătate a ONG-urile care se "implică în politică". Proiectul a fost respins.

Reprezentanţii ONG-urilor din Bulgaria sunt nedumeriţi şi revoltaţi: bulgarii ar putea ajunge după gratii în baza unei legi al cărei text lasă loc pentru confuzie şi interpretări ce pot fi uşor speculate de regim pentru a îi întemniţa pe "incomozi". Proiectul de lege stipulează pedepse severe la închisoare deşi legea poate fi interpretată arbitrar.

Proiectul de lege nici măcar nu explică ce anume înseamnă "organizaţie străină", "sub control străin", ce înseamnă "a lucra pentru" şi, mai ales, ce înseamnă a "cauza prejudicii republicii", declară revoltat Krassimir Kanev, conducătorul unui ONG internaţional ce reprezintă Comitetului pentru Drepturile Omului de la Helsinki pe teritoriul bulgar.

Legea este atât de vagă încât sub incidenţa ei ar putea "cădea" şi la propriu şi la figurat inclusiv bulgarii ce lucrează de exemplu pentru Amnesty Internaţional, Reporteri fără frontiere sau alte organizaţii consacrate european.

Daniel Kaddik, reprezentantul bulgar al Friedrich Naumann Foundation for Freedom (FNF), se declara consternat şi el de "confuzia" textului din actul legislativ: "Textul sună absurd", reclamă el, "cum defineşti parametrii în baza cărora va fi probată o ofensă criminală?"

Astfel de legi nu s-au mai introdus niciunde în Europa, acuză Krassimir Kanev, cu excepţia Rusiei, unde Putin obligă ONG-urile finanţate "din afară" să se înregistreze ca "agenţi străini." Legiuitorii bulgari îi depăşesc însă pe ruşi, proiectul de lege bulgar prevăzând şi sancţiuni penale foarte dure, declară Krassimir.

Guvernanţii se apară: ONG-urile au"scos" lucrurile din context iar acuzele conform cărora "paragraful incriminat de activişti ar viza un anumit ONG sunt absurde", a declarat pentru Deutsche Welle Zinaida Zlatanova, vicepremier şi ministru de justiţie al Bulgariei.

"Avocaţii şi experţii confirmă unanim că paragraful 305 se aplică doar în timp de război", a mai declarat Zlatanova care a precizat că din proiectul de lege a fost scoasă, de exemplu, prevederea care le interzicea reprezentanţilor mass-media să îi fotografieze pe parlamentari.

Dezbaterile vor continua, a mai declarat Zlatanova, textul proiectului urmând să fie publicat pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei.

Reamintim ca in Bulgaria au loc, din vară, ample proteste anti-guvern. Cetaţenii asimileaza Guvernul cu corupţia organizată sau nu, mafia şi apărarea intereselor marilor moguli. Protestele au început la 14 iunie, după ce guvernul proaspăt ales a nominalizat în fruntea serviciilor secrete un personaj extrem de controversat, pe mogulul de presă Delian Peevski. Deşi a doua zi decizia a fost revizuită, protestele de stradă continuă de şapte luni, cu puncte de vârf, precum blocarea parlamentarilor şi a unor miniştri, în iulie, în Parlament şi ocuparea universităţii din Sofia, în octombrie, de către studenţi.