Legile sovietice revin în Crimeea

Sâmbătă, procurorul peninsulei Crimeea i-a interzis liderului comunităţii de tătari din peninsulă să se mai întoarcă acasă o perioadă de cinci ani din cauza ”semnelor de extremism”, pe care acesta le-ar fi arătat în timpul discursului desfăşurat cu o zi în urmă, anunţă Moscow Times.

Procurorul Natalia Pklonskaya, proaspăt numită de Moscova, a confirmat ştirile, duminică, prin intermediul microblogului său, precizând că ”Refat Chubarov a primit interdicţie de la a mai intra în Federaţia Rusă timp de cinci ani”.

Chubarov, liderul actual al tătarilor crimeeni Mejlis, a fost anunţat de interdicţie la întoarcerea acasă dintr-o călătorie de afaceri în regiunea Kherson din Ucraina, unde consiliul grupului etnic desfăşoară în fiecare sâmbătă o întrunire în cu Mustafa Dzhemilev, fostul lider al grupului.

Întâlnirea s-a desfăşurat în afara Crimeei deoarece Dzhemilev a fost şi el oprit să mai intre pe teritoriul său natal. Decizia procurorului a provocat activiştii pentru drepturile omului să atragă atenţia asupra politicii de discriminare împotriva tătarilor pornită după anexarea peninsulei de către Moscova în luna aprilie.

La scurt timp după interdicţia primită, Dzhemilev spunea că ”nu exclude posibilitatea” ca Chubarov să fie următorul pe lista celor excluşi din peninsulă.

Chubarov este considerat mai moderat decât Dzhemilev şi mai dispus să coopereze cu Rusia. Totuşi, ”semnele de extremism” din discursul său de sâmbătă au fost considerate suficiente pentru aplicarea interdicţiei, conform Rossiiskaya Gazeta.

Rossiiskaya Gazeta a citat Ministerul de Mass Media şi Informaţii al Crimeei spunând că o prelegere cu titlul, ”Realizând rreptul tătarilor crimeeni la auto-determinare pe pământul lor istoric” a fost de vină.

După ce a fost informat că nu se mai poate întoarce acasă, Chubarov ar fi cerut ca Poklonskaya să emită un decret în limba tătarilor crimeeni în acest sens – act permis prin noua Constituţie a peninsulei.

Potrivit principalului furnizor de ştiri al peninsulei, Crimea Reality, Poklonskaya a refuzat. În acest moment, Chubarov are trei zile să facă apel împotriva deciziei procurorului. Potrivit site-ului de ştiri regional QNA, acesta intenţionează să facă apel.

Activiştii pentru drepturile omului cât şi observatorii au avertizat că, în cazul în care comunitatea de tătari crimeeni se va simţi presată sau discriminată, există posibilitatea începerii unei serii de proteste civile.

Autorităţile ruse par să fie conştiente de o asemenea posibilitate, trimiţând poliţia de revoltă la faţa locului încă de sâmbătă, când Chubarov a fost informat în privinţa interdicţiei, conform Crimea Reality.

Portalul de ştiri a anunţat că şase autobuze de poliţişti şi cinci dube de poliţie au acompaniat-o pe Poklonskaya când aceasta l-a informat, la punctul de control vamal, pe Chubarov, despre decizia care-l opreşte să mai intre în Crimeea.

Securitatea dură a fost provocată de dezordinea iscată la începutul lunii mai când susţinătorii lui Dzhemilev s-au întâlnit la graniţă pentru a protesta împotriva interdicţiei. La acel moment, au avut loc ciocniri între poliţie şi tătarii crimeeni. Atunci, Poklonskaya a ameninţat Consiliul Tătarilor Crimeeni că, în cazul în care protestele vor continua, va fi dizolvat.

Ministrul de Externe al Ucrainei a ridicat problema, duminică, atunci când a comparat exilarea liderilor tătari cu persecuţiile ordonate de Iosif Stalin în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, când dictatorul comunist a deportat întreaga comunitate tătară în Asia Centrală.

Un comunicat emis de către ministrul de Externe al Ucrainei preciza că decizia ”absurdă” de a-i interzice lui Chubarov să se întoarcă pe pământul natal rezultă din ”politicile şoviniste pe care Rusia le-a implementat împotriva tătarilor crimeeni, continuând tradiţia lui Stalin, la începutul ocupaţiei armate a peninsulei şi până la anexarea Crimeei”.

Problema deportărilor şi a pogromurilor este extrem de sensibilă în zonă.

Ucraina, precum şi Moldova, au fost grav afectate de pogromurile comandate de Stalin. În special în iarna 1932-1933, Stalin a ordonat înfometarea sistematică ţăranilor din Ucraina şi Moldova, în scopul terorizării populaţiei locale, care se opunea autorităţii comuniste. În acea iarnă au murit peste 7 milioane de ucraineni, fiind consemnate numeroase cazuri de canibalism, în timp ce grânele recoltate şi confiscate de NVKD sub comanda lui Stalin, erau exportate în Occident.

Preşedintele rus Vladimir Putin a emis un decret pentru reabilitarea grupului etnic în aprilie. La acel moment, Putin se arăta dispus să facă tot ce este posibil pentru a evita continuarea discriminărilor împotriva tătarilor.