Kremlinul, după ce Ucraina a lovit Rusia cu rachete ATACMS: "Vom reacţiona în consecinţă"

Rusia a reacţionat rapid cu o retorică furibundă la primele lovituri ale Ucrainei în interiorul ţării folosind arme cu rază lungă de acţiune de fabricaţie americană, după ce Biden a relaxat restricţiile privind utilizarea acestora în weekend, potrivit Kyiv Post.

Kremlinul a avertizat marţi că va răspunde după ce Ucraina a lansat pentru prima dată rachete americane cu rază lungă de acţiune asupra teritoriului său, în timp ce preşedintele Vladimir Putin a emis o ameninţare nucleară în cea de-a 1.000-a zi de război.

Un oficial de rang înalt a declarat că atacul asupra regiunii ruse Briansk, de marţi, „a fost efectuat de rachete ATACMS” - o referire la sistemul de rachete tactice al armatei, furnizat de SUA.

Vorbind la 1.000 de zile după ce Rusia a invadat Ucraina, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat că atacul a arătat că ţările occidentale doresc să „escaladeze” conflictul.

„Vom lua acest lucru ca pe o fază calitativ nouă a războiului occidental împotriva Rusiei. Şi vom reacţiona în consecinţă”, a declarat Lavrov într-o conferinţă de presă la summitul G20 din Brazilia.

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat marţi un decret care reduce pragul de utilizare a armelor nucleare, o măsură condamnată de Casa Albă, Marea Britanie şi Uniunea Europeană drept „iresponsabilă”.

Putin a folosit retorica nucleară de-a lungul conflictului, dar a devenit din ce în ce mai beligerant începând de anul trecut, retrăgându-se dintr-un tratat de interzicere a testelor nucleare şi dintr-un acord-cheie de reducere a armelor cu SUA.

Liderul ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat liderii G20 prezenţi la un summit în Brazilia că nu au acţionat în legătură cu ameninţările nucleare ale lui Putin, afirmând că liderul rus nu este interesat de pace.

Un atac rusesc în regiunea Sumî din estul Ucrainei a distrus luni o clădire rezidenţială din epoca sovietică şi a ucis cel puţin 12 persoane, inclusiv un copil, potrivit autorităţilor.

Sabotaj nuclear

Washingtonul a declarat săptămâna aceasta că a autorizat Ucraina să utilizeze ATACMS împotriva ţintelor militare din interiorul Rusiei - o cerere pe care Ucraina a adresat-o de mult timp.

Rusia a declarat marţi că Ucraina a folosit rachetele împotriva unei instalaţii din regiunea Briansk, aproape de graniţă, peste noapte.

„La ora 03:25 (0025 GMT), inamicul a lovit un amplasament din regiunea Briansk cu şase rachete balistice. Conform datelor confirmate, au fost utilizate rachete tactice ATACMS de fabricaţie americană”, se arată într-un comunicat al Ministerului Apărării.

Lavrov a declarat că rachetele cu rază de acţiune de 300 de kilometri nu ar fi putut fi lansate fără asistenţa tehnică a SUA.

Moscova a declarat că utilizarea de arme occidentale împotriva teritoriului său recunoscut la nivel internaţional ar face din SUA un participant direct la conflict.

Confirmarea atacului a venit la scurt timp după ce preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care permite Moscovei să utilizeze arme nucleare împotriva statelor nenucleare, precum Ucraina, dacă acestea sunt susţinute de puteri nucleare.

Noua doctrină nucleară permite, de asemenea, Moscovei să declanşeze un răspuns nuclear în cazul unui atac aerian „masiv”, chiar dacă inamicul foloseşte doar arme convenţionale.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că acest lucru a fost „necesar pentru a alinia principiile noastre la situaţia actuală”.

„Ameninţare directă” la adresa Occidentului

Cea de-a 1.000-a zi a invaziei Rusiei - lansată la 24 februarie 2022 - vine într-un moment periculos pentru forţele ucrainene de pe front, în special în apropierea oraşelor Kupiansk şi Pokrovsk, devastate de război.

Rusia a intensificat, de asemenea, loviturile asupra oraşelor ucrainene în ultimele zile, cu atacuri asupra centrelor oraşelor şi clădirilor rezidenţiale care au ucis zeci de civili.

Forţele ucrainene au pierdut constant teren în regiunea rusă Kursk, unde au cucerit teritoriul în august, şi au avertizat că Rusia a masat aproximativ 50.000 de soldaţi, inclusiv forţe nord-coreene, pentru a recuceri regiunea.

Cancelarul german Olaf Scholz i-a spus marţi preşedintelui chinez Xi Jinping că presupusa desfăşurare de soldaţi nord-coreeni de către Rusia în războiul său împotriva Ucrainei riscă să agraveze conflictul.

Ambele părţi şi-au orientat economiile pentru a contribui la efortul de război.

Parlamentarii ucraineni au votat marţi pentru a aproba bugetul pentru 2025, cu peste 50 de miliarde de dolari - sau 60% din totalul cheltuielilor - alocate apărării şi securităţii.

Luna trecută, parlamentul Rusiei a aprobat un buget care va duce la o creştere a cheltuielilor pentru apărare de aproape 30% anul viitor.

Şeful NATO, Mark Rutte, a avertizat marţi că Putin nu trebuie lăsat să învingă.

„De ce este atât de crucial ca Putin să nu iasă cum vrea el? Pentru că veţi avea o Rusie încurajată la graniţa noastră [...] şi sunt absolut convins că nu se va opri aici. Ea reprezintă apoi o ameninţare directă pentru noi toţi cei din Occident”, a declarat Rutte reporterilor la Bruxelles.

Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a presat, de asemenea, statele membre să se alinieze Washingtonului permiţând Kievului să lovească în interiorul Rusiei folosind rachete cu rază lungă de acţiune donate.

„Este în deplină conformitate cu dreptul internaţional”, a spus el.