Judeţul Bihor, transformat într-un imens câmp de sonde

Sondă (Andrew Burton / Getty Images)
Andrei Pricopie
22.12.2013

Judeţul Bihor ar putea deveni în curând un imens câmp de sonde pentru extracţia de petrol şi de gaze, inclusiv din categoria celor de şist, scrie recent publicaţia Bihoreanul.

Statul a concesionat, încă de acum trei ani, resursele subterane unor companii străine, iar de anul trecut a început să le avizeze, prin intermediul unor Hotărâri de Guvern, acordurile petroliere pentru circa 4.000 de kilometri pătraţi - adică mai mult de jumătate din suprafaţa judeţului. Pentru trei din cele patru perimetre, întinse pe 3.000 de kmp, două companii au primit deja undă verde să înceapă lucrările de exploatare.

Tot mai mulţi bihoreni şi-au manifestat temerile că judeţul lor se va transforma într-o uriaşă platformă pentru diversele activităţi de exploatare, în timp ce ei vor trebui să suporte riscurile aferente acestora.

În Bihor, problema gazelor de şist a început să fie cunoscută de-abia de anul trecut, atunci când s-a aflat că patru perimetre pentru explorare-dezvoltare-exploatare petrolieră (EX-1 Voivozi, EX-2 Tria, EX-3 Băile Felix şi EX-4 Tulca) au fost concesionate, încă din 2010, de către Agenţia Naţională de Resurse Minerale unor companii străine, pentru o perioadă de 30 de ani, în scopul exploatării acestui tip de gaze.

Gazele de şist se găsesc la adâncimi mult mai mari decât gazele naturale convenţionale, fiind captive în roci impermeabile cum ar fi cărbunele sau şisturile argiloase. Pentru extragerea lor se foloseşte metoda fracturării hidraulice, care presupune pomparea în subteran a unui amestec de apă cu diverse substanţe chimice care să dizolve rocile. Una dintre probleme este că nu se cunoaşte tipul de substanţe folosite, companiile petroliere invocând secretul tehnologic.

Un lucru este cert. Această metodă a stârnit ample controverse pe plan internaţional, fiind invocate o serie de efectele devastatoare, care variază de la otrăvirea apelor şi a mediului, până la o creştere spectaculoasă a activităţii seismice.

Exclusivitate pentru companiile străine

La momentul concesionării oficialii români au păstrat tăcerea deşi toate cele patru perimetre din Bihor au fost atribuite unor companii străine, în cadrul unor licitaţii speciale, denumite runde de concesionări. Astfel, Perimetrul Voivozi a revenit companiilor MOL Ungaria şi Expert Petroleum, cel denumit Tulca unei firme anonime din Marea Britanie, Clara Petroleum Ltd., care în acte are un singur angajat, în timp ce dreptul de explorare şi exploatare în perimetrele Tria şi Băile Felix l-a obţinut compania canadiană East West Petroleum, care după doar un an şi-a vândut 85% din drepturile aferente licenţei unei companii NIS Petrol, care s-a dovedit a fi o subsidiară a gigantului rus Gazprom.

Acordurile au fost semnate de ANRM în 2010, iar în ultimul an au început să fie validate prin Hotărâri de Guvern. Guvernul Ponta a avizat, în decembrie 2012, acordurile pentru perimetrele Tria şi Tulca, iar în luna noiembrie pentru cel din Băile Felix, rămânând doar acordul pentru Voivozi de parafat.

Deşi subiectul a atras un interes public masiv, nicio instituţie nu s-a grăbit să dea explicaţii referitoare la denumirea şi întinderea fiecărui perimetru, cât s-a încasat pentru concesiuni, ce sume sunt estimate să fie obţinute din redevenţe, ce valoare au zăcămintelor, sau tipul acestora, precum şi riscurile implicate în procesul de exploatare.

Publicaţia Bihoreanul a făcut investigaţii şi a dezvăluit, în premieră, o serie de informaţii care relevă întinderea fiecăruia din cele patru perimetre - trei dintre acestea (Tria, Băile Felix şi Tulca) se află exclusiv pe teritoriul judeţului Bihor, iar al patrulea, Voivozi, continuă şi în judeţul Satu Mare. Fiecare perimetru se întinde pe circa 1.000 de kilometri pătraţi, astfel că cele patru perimetre depăşesc 4.000 kmp. Suprafaţa totală a judeţului este de 7.544 kmp, iar sondele vor putea fi plantate, practic, pe jumătate din teritoriul Bihorului, excepţie făcând, probabil din cauza costurilor mai mare, doar zonele ridicate.

Atitudinea „liniştitoare” a companiilor

Ce se va întâmpla în perimetrul Tulca nu prea se ştie, motivul fiind că după avizarea acordului companiei Clara Petroleum, aceasta nu a dat niciun semn de activitate. În schimb cei de la NIS Petrol, reprezentanţii ruşilor, au venit în Bihor încă din vară, exprimându-şi intenţia de a începe în scurt timp prospectarea perimetrelor Tria şi Felix, pentru a identifica exact zăcămintele. Între timp ei au încercat să calmeze spiritele.

"Nu ştiu de ce activităţile noastre sunt puse în legătură cu gazele de şist. Vreau să spun definitiv şi irevocabil: nici n-am discutat această posibilitate cu Guvernul, nici n-am planificat asemenea activităţi, nici nu putem să le facem, nu avem tehnologii şi niciodată n-am făcut-o. Nici în Serbia, nici în Rusia!", a declarat directorul NIS Petrol România, Vadim Smirnov.

După avizarea acordului pentru Băile Felix, atitudinea autorităţilor statului a fost similară. Desigur confruntaţi cu proteste şi presiune din partea oamenilor, oficialii s-au grăbit să liniştească apele - reprezentanţii ANRM Bihor, prefectul Claudiu Pop şi chiar ministrul Mediului, Rovana Plumb, au susţinut că în staţiune nu se vor căuta ori extrage gaze de şist, pentru că acordul este unul "petrolier", nu pentru gaze de şist. Ceea ce au omis aceştia să menţioneze este că legislaţia nici măcar nu defineşte sintagma "gaze de şist", exploatarea acestora nefiind reglementată distinct.

În acelaşi timp, neîncrederea este sporită şi de declaraţiile anterioare ale companiei East West Petroleum (EWP), care susţinea în mod deschis că intenţionează să exploateze gaze de şist în regiunea concesionată din România. Compania a anunţat pe site-ul propriu, încă din mai 2011, că pe aceste suprafeţe "au fost recunoscute şi resurse de hidrocarburi neconvenţionale", iar "planurile companiei includ studii detaliate şi evaluări ale acestor resurse cu un potenţial mare şi neexplorat". După ce s-a asociat cu NIS Petrol, tot în mai 2011, EWP a susţinut faptul că împreună cu partenerii lor "intenţionează să îşi concentreze activităţile pe resursele convenţionale de petrol şi gaz, în completarea potenţialului de gaze de şist neconvenţionale".

Abia luna trecută, după ce Guvernul Ponta le-a aprobat acordul pentru perimetrul Felix, EWP şi-a schimbat poziţia, precizând într-un comunicat că "NIS şi compania noastră vor ţinti resurse convenţionale, folosind tehnologii convenţionale, şi nu au drept ţintă formaţiunile de şist". Compania nu a dat nicio motivaţie pentru decizii, dar pare că totul este orchestrat pentru a încerca să liniştească spiritele.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor