Mihail Bumbeş: ”Democraţia reprezentativă în România mi se pare o ficţiune”(interviu)

”Votul a devenit o ficţiune, pentru că în realitate aceşti oameni nu mai sunt deloc reprezentativi. E o formă fără fond. Sunt întregi categorii sociale care nu sunt reprezentate. De aceea susţin că guvernul USL este ilegitim pentru că reprezintă un număr prea mic. Când vorbim de democraţie, vorbim de puterea poporului ori aceasta nu mai există, ci avem grupuri ilegitime care au acaparat statul”, susţine preşedintele Miliţiei Spirituale, într-un interviu acordat Epoch Times. Protestatar şi în Piaţa Taksim din Turcia, Bumbeş explică de ce România are nevoie de două partide noi pe termen lung.
Adrian Sturdza & Matei Dobrovie
20.12.2013

”Votul a devenit o ficţiune, pentru că în realitate aceşti oameni nu mai sunt deloc reprezentativi. E o formă fără fond. Sunt întregi categorii sociale care nu sunt reprezentate. De aceea susţin că guvernul USL este ilegitim pentru că reprezintă un număr prea mic. Când vorbim de democraţie, vorbim de puterea poporului ori aceasta nu mai există, ci avem grupuri ilegitime care au acaparat statul”, susţine preşedintele Miliţiei Spirituale, într-un interviu acordat Epoch Times. Protestatar şi în Piaţa Taksim din Turcia, Bumbeş explică de ce România are nevoie de două partide noi pe termen lung.

Care este importanţa protestelor de stradă împotriva exploatării Roşiei Montane pentru România? A reînviat civismul? Ce aduc nou aceste proteste faţă de cele de anul trecut din Piaţa Universităţii?

Vorbim despre cele mai importante manifestaţii publice de după 1990. Dacă în 1990 vorbeam de Piaţa Universităţii construită de partidele istorice din acea vreme (PNŢ şi PNL), acum vorbim de proteste care n-au legătură cu nici un partid politic. Ele sunt rezultatul pe de-o parte al unei campanii de 14 ani pe care Alburnus Maior a dus-o împotriva exploatării de la Roşia Montană. A contat mult şi Fân Fest care a adus la un loc oameni foarte diferiţi şi a construit nişte reţele de-a lungul anilor. De asemenea au contat Piaţa Universităţii din 2012, unde s-a format un nucleu suficient de coagulat, şi mişcările de la nivel global. E un principiu al dominoului Vorbim de Primăvara Turcească, de Vara bulgărească, Toamna românească şi Iarna ucraineană. Mi se pare interesant că este ca o axă a protestelor în ţări învecinate.

Ce paralele vedeţi între aceste mişcări de protest, mai ales ca şi în România vedem că jandarmii devin mai agresivi, iar reprimarea soft lasă loc uneia hard?

În toate aceste cazuri este vorba despre regimuri ilegitime. În Turcia şi Bulgaria în general stânga a fost cea care a ieşit în stradă – mişcări anarhiste, stângiste, troţkiste.

La capitolul asemănări se poate observa că sunt mulţi tineri care nu sunt săraci, sunt oameni educaţi care în general au absolvit o instituţie de învăţământ superior şi care au un anumit venit.

Aţi spus că aceste regimuri sunt ilegitime. Pe ce vă bazaţi?

În cazul României, avem să zicem 18 milioane de persoane cu drept de vot. USL a avut aproximativ 4 milioane de alegători, dar trebuie să vedem cum au fost mobilizaţi acei oameni să meargă la vot, că au votat cimitire întregi, că există un sistem de liste fictive.

Pe de altă parte, aceste guverne sunt ilegitime pentru că politicile pe care le anunţă înainte de venirea la guvernare sunt diferite de ce fac când ajung acolo. Avem exemplul cu Roşia Montană şi gazele de şist , pentru ca PSD a venit la putere pe baza unei platforme de interzicere a acestora şi acum face exact contrariul.

Democraţia reprezentativă la nivelul României mi se pare o ficţiune. Votul a devenit o ficţiune, pentru că în realitate aceşti oameni nu mai sunt deloc reprezentativi. E o formă fără fond. Sunt întregi categorii sociale care nu sunt reprezentate. De aceea susţin că sunt ilegitimi pentru că reprezintă un număr prea mic. Când vorbim de democraţie, vorbim de puterea poporului ori aceasta nu mai există, ci avem grupuri ilegitime care au acaparat statul folosindu-se de instrumentele represive.

Întotdeauna legitimitatea este deasupra legalităţii. Ţăranii din Pungeşti aveau dreptul legitim de a ocupa acel teren. Cred că oamenii politici din USL nu ignoră protestele, ci nu au răspunsuri la ele. Nu se aşteptau, sunt şocaţi şi n-au nicio coerenţă în acţiuni. Îşi schimbă mesajele în fiecare zi.

Faptul că jandarmii sunt acum mult mai violenţi arată că sistemul a prins acum frică de cei pe care-i considera doar nişte puştani care ies în stradă la sfârşit de săptămână să bată cu PET-ul în stradă.

Până unde poate să meargă contestarea într-o democraţie ca România în care guvernanţii îi dispreţuiesc şi-i sfidează pe guvernaţi?

România a început foarte prost după 1989 în sensul că nu există un contract social între cetăţeni şi guvernanţi. Constituţia n-a fost dezbătută de populaţie şi nu a ţinut cont de aceasta. Ea a fost făcută de Iorgovan şi gaşca fesenistă. Nu există un contract între cetăţean şi guvernanţi şi de aici pleacă totul. În astfel de contracte sociale se specifică foarte clar. În cazul în care guvernanţii nu-şi respectă angajamentele luate, contestarea merge practic până unde tu ca cetăţean îţi permiţi să mergi. Pentru că cetăţeanul deleagă practic statului capacitatea de a uza de violenţă pentru a fi protejat de acesta.

Eu personal militez pentru nesupunere civică non-violentă. Sunt un adept al lui Ghandi şi Martin Luther King. Asta poate însemna mai mult decât actualele proteste paşnice, ocupări de autostrăzi sau ocuparea sediilor partidelor politice aşa cum s-a întâmplat la Cluj sau ocuparea sediului Avocatului Poporului.

Care a fost importanţa ocupării Avocatului Poporului? A fost acesta unul dintre motivele căderii legii minelor?

Tehnicile autorităţilor din comunism au rămas prezente. N-am scăpat de aceste practici. Vin să-ţi intimideze familia şi vecinii. E un mod de presiune foarte puternic. La mine au venit acasă la Argeş poliţişti şi mi-au terorizat mama.

Nu cred că a fost doar un gest simbolic. Poate n-a contat atât cât ne-am dorit noi acel gest, dar a venit pe un fond de presiune constantă pusă de protestatari pe Guvern şi pe Parlament. În plus, instituţia Avocatul Poporului dincolo de simbolism, are o anumită putere dacă chiar s-ar implica cu adevărat în rezolvarea problemelor.

Au contat însă şi jocurile politice. PNL care a boicotat legea minelor are un interes politic clar – îl vrea pe Crin Antonescu preşedinte.

Revenind la nesupunerea civică, un alt gest care s-ar încadra în această categorie, pe lângă blocarea instituţiilor, ar putea fi neplătirea taxelor. Dacă două milioane de cetăţeni nu-şi plătesc taxele, e o problemă de reprezentare.

La ce vă mai aşteptaţi de la clasa politică?

Mă aştept la lucruri rele pentru ca ei au o datorie către nişte terţi. Şi atunci prin gestul de a-şi asigura imunitatea în faţa legii îmi spune mie că ei ascund nişte lucruri. Şi vor recurge la o reprimare mai dură a protestelor odată ce ele vor creşte ca amploare. Totuşi nu cred că vor ieşi mult mai mulţi oameni decât în prezent pentru că timp de 24 de ani societatea românească a fost şi este dezbinată. Pe de altă parte nu mai există conştiinţa breslei. De exemplu n-am văzut nicio mişcare a avocaţilor în România. În Turcia în schimb, foarte mulţi avocaţi s-au implicat pentru a-i apăra pe protestatarii arestaţi. La rândul lor ei au fost arestaţi iar Curtea de Justiţie a fost ocupată imediat de sute de avocaţi. Asta înseamnă conştiinţa de breaslă.

Faţă de protestele din Bulgaria, care au strâns foarte mulţi oameni în stradă care au asediat Parlamentul, ce lipseşte României?

De 1 septembrie după ce am reuşit să spargem barajul jandarmilor, am fost vreo zece inşi care am ocupat carosabilul. Ne rugam de oameni să vină pe carosabil. A fost un moment critic, un declic. Este o chestiune de etapă. Sunt ferm convins că cei care ies astăzi în stradă şi ocupă străzi şi instituţii nu-şi imaginau acum un an că vor face asta. Oamenii încep însă să se cunoască şi să aibă încredere unii în alţii, şi atunci încep şi acţiunile mai radicale.

Pe de altă parte, tehnicile autorităţilor din comunism au rămas prezente. N-am scăpat de aceste practici. Vin să-ţi intimideze familia şi vecinii. E un mod de presiune foarte puternic. La mine au venit acasă la Argeş poliţişti şi mi-au terorizat mama. Am făcut sesizare penală şi li s-a dat NUP. Am primit rezoluţia procurorului la o lună de la data la care puteam s-o contest. Pretextul a fost că aş fi deţinut arme de foc şi material explozibil. În spatele acţiunilor la domiciliul meu din Curtea de Argeş a fost SPP. S-au dus inclusiv la medicul meu de familie. A fost o acţiune clasică de intimidare. SPP este o structură de informaţii mai puţin vizibilă în spaţiul public, de care se folosesc demnitarii.

Care ar fi soluţia pe termen lung pentru o societate în care politicienii s-au rupt complet de cei pe care-i reprezintă?

Este obligatoriu să se formeze două partide pe baza actualelor proteste. Altfel răsturnăm puterea, dar nu avem o alternativă reală din cadrul actualelor partide politice. Oamenii aceştia sunt atât de puternici încât doar cu vocea străzii nu vei reuşi. E nevoie de o contrapondere la cleptocraţia şi lacomiocraţia actuală.

Mihail Bumbeş este preşedinte al Miliţiei Spirituale.

Pentru varianta integrală a interviului, urmăriţi şi:

Despre limitele democraţiei reprezentative

Despre perspectivele protestelor

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor