Cifrele momentului: Deficitul scade la mai mult de jumătate faţă de anul trecut, investiţiile din bani europeni cresc cu peste 34%
Ministerul Finanţelor a publicat execuţia bugetară la 30 aprilie 2026: Deficitul scade la mai mult de jumătate faţă de anul trecut, iar investiţiile finanţate din fonduri europene şi PNRR cresc cu peste 34%, rămânând principalul sprijin pentru economie.
"Execuţia bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 23,95 mld lei, respectiv 1,17% din PIB, comparativ cu deficitul de 55,97 mld lei (2,92% din PIB) înregistrat în aceeaşi perioadă a anului 2025. Astfel, deficitul bugetar s-a redus cu peste 32 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, respectiv cu 1,75 puncte procentuale ca pondere în PIB, marcând una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani.
Comparativ cu ultimii doi ani, execuţia bugetară la patru luni indică o schimbare semnificativă de traiectorie în dinamica deficitului bugetar şi în structura finanţelor publice. Deficitul bugetar s-a redus de la 3,24% din PIB în primele patru luni din 2024, la 2,92% din PIB în 2025 şi la 1,17% din PIB în 2026. În termeni nominali, deficitul a coborât de la 57,3 miliarde lei în 2024 şi 56 miliarde lei în 2025, la 23,95 miliarde lei în 2026.
Astfel, după o perioadă în care ajustarea bugetară a fost limitată, execuţia din 2026 marchează prima corecţie fiscală de amploare, cu o reducere a deficitului de peste 32 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi de peste 33 miliarde lei comparativ cu anul 2024", a transmis Ministerul Finanţelor Publice.
Reacţia şefului Finanţelor
"Execuţia la patru luni confirmă intrarea României pe o traiectorie clară de consolidare fiscală, una dintre cele mai consistente corecţii bugetare din Uniunea Europeană în această perioadă. Aceasta vine ca urmare a unui efort important, însã contextul actual solicită în continuare precauţie şi exigenţã în gestionarea fondurilor publice.
Consolidarea fiscală are loc într-o economie cu cerere internă mai slabă şi inflaţie ridicată, ceea ce impune un control strict al cheltuielilor curente şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene. În acelaşi timp, investiţiile finanţate din fonduri europene şi PNRR sunt cele care susţin economia în această perioadă de ajustare.
Reducerea deficitului a fost realizată fără blocarea investiţiilor publice, ceea ce este esenţial pentru menţinerea creşterii economice şi protejarea proiectelor strategice ale României.
Acesta este echilibrul pe care trebuie să îl păstrăm: disciplină fiscală, absorbţie accelerată de fonduri europene şi protejarea proiectelor care susţin dezvoltarea. Pentru anul 2026, obiectivul rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în termeni cash, în linie cu angajamentele asumate în cadrul european. Menţinerea acestei traiectorii este foarte importantă pentru reducerea vulnerabilităţilor macroeconomice, păstrarea încrederii investitorilor şi crearea spaţiului necesar pentru investiţii", a declarat ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.
Schimbare importantă de traiectorie
"Este relevant faptul că execuţia bugetară la patru luni din 2026 se situează inclusiv sub nivelul înregistrat în anul 2023, când deficitul bugetar anual a fost de 5,76% din PIB. Acest lucru confirmă o schimbare importantă de traiectorie fiscală, în condiţiile în care presiunile asupra bugetului sunt astăzi semnificativ mai mari decât în urmă cu doi-trei ani. Comparativ cu exerciţiile bugetare din 2024 şi 2025, când execuţiile finale au depăşit nivelurile avute în vedere la construcţia bugetară iniţialã, evoluţia din primele patru luni ale anului 2026 indică o aliniere mai bună între execuţia efectivă şi obiectivul de consolidare fiscală asumat pentru acest an, respectiv ţinta de 6,2% din PIB setată ca obiectiv în bugetul aprobat.
Comparativ cu anul 2023, structura bugetului suporta în prezent costuri mult mai ridicate cu dobânzile, pe fondul deficitelor acumulate în anii anteriori şi al condiţiilor mai restrictive de finanţare. În acelaşi timp, România trebuie să accelereze absorbţia granturilor şi împrumuturilor PNRR într-un ritm mult mai ridicat decât în 2023, având în vedere apropierea termenelor finale de implementare.
Totodată, ajustarea fiscală are loc în condiţiile menţinerii unui nivel record al investiţiilor publice. În anul 2023, investiţiile publice totale au fost de aproximativ 100 miliarde lei, cu aproape 65 miliarde euro mai puţin decât nivelul programat în prezent. Prin urmare, execuţia bugetară din 2026 indică faptul că România încearcă să realizeze simultan trei obiective dificile: reducerea deficitului bugetar, menţinerea unui nivel foarte ridicat al investiţiilor publice şi accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi PNRR, într-un context caracterizat de costuri mai ridicate de finanţare şi presiuni economice mai mari decât în anii precedenţi.
Rezultatul reflectă două evoluţii importante: creşterea veniturilor bugetare, susţinută de măsurile fiscale adoptate anul trecut, şi menţinerea disciplinei pe cheltuielile curente, în special în zona cheltuielilor de personal şi a asistenţei sociale.
În acelaşi timp, investiţiile publice au rămas la un nivel ridicat, ajungând la peste 31 miliarde lei în primele patru luni. Aproximativ trei sferturi din aceste investiţii sunt finanţate din fonduri europene şi PNRR, confirmând rolul fondurilor europene ca principal motor de susţinere a economiei într-o perioadă de consolidare fiscală.
Plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri europene şi PNRR au crescut cu peste 34% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce arată accelerarea absorbţiei şi schimbarea structurii investiţiilor publice către proiecte susţinute din resurse europene."
I. VENITURILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
"Veniturile totale au însumat 223,83 mld lei în primele patru luni al anului 2026, marcând o creştere de 12% faţă de aceeaşi perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,5 puncte procentuale, susţinute în principal de încasările din TVA, impozit pe salarii şi venit şi contribuţii de asigurări.
Evoluţia veniturilor indică atât efectele măsurilor fiscale adoptate în 2025, cât şi o îmbunătăţire graduală a colectării şi a conformării fiscale.
Creşterea veniturilor arată efectul măsurilor fiscale adoptate în 2025, însã menţinerea acestei tendinţe depinde de două elemente importante: evoluţia economiei reale şi îmbunătăţirea colectării. Într-un context de consum mai slab, consolidarea administraţiei fiscale şi creşterea conformării rămân esenţiale. Veniturile fiscale cresc mai rapid decât economia: veniturile fiscale cresc cu 15,5%, TVA cu 22,4%, iar contribuţiile sociale cu 8,8%, peste dinamica masei salariale. Acest lucru sugerează atât efectul măsurilor fiscale adoptate în 2025, cât şi prime semnale de îmbunătăţire a colectării şi conformării fiscale.
Impozitul pe salarii şi venit a generat încasări de 23,89 mld lei, o creştere de 21,8%. Această dinamică a fost susţinută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende ( 47%). Totodată, o evoluţie semnificativă a fost înregistratã şi în cazul încasărilor aferente Declaraţiei unice (276%), având în vedere bonificaţia acordată plãţilor efectuate până la 15 aprilie. Avansul veniturilor din impozitul pe salarii ( 7,1%) a fost influenţat de efectul de bază generat de eliminarea facilitãţilor fiscale în sectoarele construcţii, agricultură, industria alimentară şi IT.
Contribuţiile de asigurări au totalizat 73,66 mld lei, în creştere cu 8,8%, depăşind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluţia reflectă atât extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum şi încasările aferente Declaraţiei unice.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 9,73 mld lei, consemnând o creştere de 1,5% (an/an), susţinută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenţii economici (8,6%, an/an).
Încasările nete din TVA au atins 47,80 mld lei, în creştere cu 22,4% (an/an). Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA ( 20,1% an/an), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 12,4 mld lei, faţă de 11,06 mld lei în aceeaşi perioadă din 2025.
Creşterea puternică a încasărilor din TVA şi contribuţii sociale arată consolidarea bazei fiscale într-un context economic mai dificil, caracterizat de consum moderat şi costuri ridicate de finanţare.
Veniturile din accize au însumat 16,18 mld lei, consemnând o creştere de 1,7% (an/an), fiind susţinute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice ( 14,8% an/an).
Veniturile nefiscale au însumat 14,28 mld lei, consemnând o contracţie de 10,7%, în condiţiile unor încasările suplimentare în perioada similară a anului 2025 - veniturile din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plãţilor efectuate şi donaţii au totalizat 17,83 mld lei, în creştere cu 26,4% (an/an).
Această creştere este importantă deoarece finanţările europene reduc presiunea pe bugetul naţional şi susţin investiţiile într-un an în care economia are nevoie de un sprijin mai mare din partea proiectelor publice.
Fondurile europene şi PNRR contribuie direct la susţinerea investiţiilor şi la limitarea presiunii asupra finanţării din resurse naţionale, într-un context de consolidare fiscală şi costuri ridicate ale dobânzilor."
II. CHELTUIELILE BUGETULUI GENERAL CONSOLIDAT
"Cheltuielile totale au însumat 247,79 mld lei, înregistrând o scădere nominală de 3,2% faţă de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 13,4% la 12,1%, înregistrând o scădere de 1,24 puncte procentuale (an/an).
Ajustarea cheltuielilor s-a concentrat în principal pe limitarea cheltuielilor curente (de funcţionare ale statului), fără afectarea investiţiilor publice majore şi a proiectelor finanţate din fonduri europene.
Cheltuielile de personal au fost de 54,66 mld lei, în scădere cu 1,9 mld lei faţă de primele patru luni din 2025. Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor şi de limitarea cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 2,7%, cu 0,3 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunurile şi serviciile au totalizat 32,14 mld lei, în creştere cu 5,3%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, creştere determinată de plãţi mai mari în domeniul sănătăţii.
Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 31,03 mld lei. Din totalul investiţiilor, 75,58% reprezintă plãţi pentru proiecte finanţate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021–2027, PNRR granturi şi componenta de împrumut a PNRR.
Structura investiţiilor publice arată o reorientare puternică către finanţarea europeană, ceea ce permite menţinerea unui nivel ridicat al investiţiilor în paralel cu reducerea deficitului bugetar.
Plăţile pentru proiectele finanţate din fonduri europene şi PNRR au crescut cu 5,99 miliarde lei, respectiv cu 34,32%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Această evoluţie compensează scăderea investiţiilor finanţate din fonduri naţionale, influenţatã de plăţile excepţionale efectuate la începutul anului 2025 pentru obligaţii restante aferente unor programe naţionale de investiţii, capitalizarea Societăţii Carpatica Feroviar România şi alte plãţi din domeniul apărării.
Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 23,68 mld lei, cu 3,26 mld lei mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile şi-au menţinut aproximativ la acelaşi nivel de 1,16% din PIB în anul 2026 faţă de 1,07% din PIB aferentă aceleaşi perioade a anului precedent.
Nivelul ridicat al dobânzilor reflectă costurile dezechilibrelor bugetare acumulate în anii anteriori şi subliniază importanţa continuării consolidării fiscale şi a menţinerii credibilităţii României pe pieţele financiare.
Cheltuielile cu asistenţa socială au fost de 84,25 mld lei în scădere cu 1,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistenţa socială au fost influenţate şi de plăţile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică şi gaze naturale: pe cele patru luni ale anului 2026 acestea au fost în sumă de 49,08 mil lei.
Cheltuielile cu subvenţiile au fost de 3,57 mld lei, în principal, această sumã reprezintă subvenţii pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum şi pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale al consumatorilor noncasnici (28,46 mil lei).
Alte cheltuieli au fost de 4,05 mld lei, în scădere cu 2,40 mld lei faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ţinând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Aceste cheltuieli conţin în principal burse pentru elevi şi studenţi, susţinerea cultelor, alte despăgubiri civile şi sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Naţionalã pentru Restituirea Proprietăţilor.
Cheltuielile privind proiectele finanţate din fonduri externe nerambursabile au fost de 21,84 mld lei care cuprind proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 şi cadrului 2021-2027, inclusiv subvenţiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum şi proiecte cu finanţare din sumele reprezentând asistenţã financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
Execuţia bugetară la patru luni transmite un semnal important către investitori, partenerii europeni şi pieţele financiare: România poate realiza consolidare fiscală fără blocarea investiţiilor publice, într-un context economic şi financiar încă dificil. Ajustarea deficitului are loc concomitent cu menţinerea unui nivel ridicat al investiţiilor şi cu accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi PNRR, ceea ce reprezintă un element esenţial pentru credibilitatea externă a României şi pentru menţinerea stabilităţii financiare.
România poate susţine în 2026 una dintre cele mai ridicate ponderi ale investiţiilor publice din Uniunea Europeană, chiar în condiţiile unui proces de consolidare fiscal, dacă ritmul actual al absorbţiei fondurilor europene şi PNRR se menţine.
Principală provocare pentru perioada 2026-2027 rămâne menţinerea acestui echilibru între reducerea deficitului, controlul costurilor de finanţare şi finalizarea accelerată a proiectelor europene înainte de expirarea termenelor PNRR. În acest context, continuarea consolidării fiscale, accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi păstrarea încrederii investitorilor şi a pieţelor financiare vor rămâne elemente esenţiale pentru reducerea vulnerabilităţilor macroeconomice şi susţinerea dezvoltării economice pe termen mediu.
Execuţia arată începutul unei schimbări structurale importante: trecerea de la un model bazat pe consum şi deficit ridicat către unul susţinut mai mult de investiţii europene şi disciplină fiscală. Consolidarea rămâne însã fragilă şi foarte dependentă de stabilitatea politică, absorbţia fondurilor europene şi păstrarea încrederii pieţelor financiare."
