Iran: Toleranţă zero pentru achiziţiile on-line de jucării şi jocuri video

Păpuşi Barbie, produse de Mattel, expuse într-o vitrină.
Păpuşi Barbie, produse de Mattel, expuse într-o vitrină. (BARBARA SAX / AFP / Getty Images)

Etichetate drept „calul troian” al invaziei culturale a Occidentului, jucăriile şi jocurile video vor fi considerate marfă de contrabandă în Iran. În vizor: insidioasa Barbie.

Agenţia de stat iraniană Fars a făcut publică duminică, cu o oarecare mândrie, noua campanie de toleranţă zero lansată de autorităţi împotriva achiziţiilor on-line de jucării şi jocuri video, considerate drept calul troian al invaziei culturale a Occidentului. Biroul anti-contrabandă de la Teheran a instruit poliţia să ia măsurile legale necesare pentru a verifica pe internet "cu privire la orice achiziţie sau publicitate de jucării şi jocuri video", în timp ce Ministerul Industriei şi cel al Poştei trebuie să-şi împartă atribuţiile de blocare a vânzărilor cât şi de împiedicare a livrărilor de "jucării străine care nu au documente legale".

Dacă preşedintele reformist Rohani lucrează direcţionat, în afara ţării, încercând să rupă izolarea internaţională printr-un acord cu privire la problema nucleară, establishment-ul iranian lucrează puternic în ţară, acolo unde zâmbetul încântător al păpuşii Barbie ameninţă să incendieze furia reprimată a unui popor care se află la un pas de a cădea într-o criză nervoasă (pe lângă colapsul economic).

Pasdaranii anti-contrabandă au atacat direct păpuşa Barbie - visul evergreen al fetiţelor din toată lumea (produsă alternativ în versiunea hawaiană sau acoperită cu văl) - atunci când au avertizat că "jucăriile străine sunt nepotrivite sau de slabă calitate” menţionând că "unele păpuşi, mai ales Barbie, au efecte sociale şi culturale asupra copiilor noştri". Acesta nu este primul război sfânt împotriva campioanei afacerilor producătorului american de jucării Mattel. Şi în 1996 şi 2011 poliţia interzicea vânzarea păpuşilor Barbie, ceea ce a dus la o amplificare a cererii şi achiziţiilor pe web. Rezultatele acestor interdicţii se reflectă în numerele de pe piaţa iraniană de jucării, furnizate de aceeaşi agenţie Fars: 100 de milioane de dolari din care cel puţin 50% proveniţi din contrabandă.

Dar lista obiectelor considerate occidentale şi interzise de Republica Ayatollahilor este lungă: de la manechinele din vitrinele magazinelor de îmbrăcăminte, inimioarele din pluş oferite de Ziua Îndrăgostiţilor până la desenele animate cum ar fi Batman şi Familia Simpson purtând cravată (obiect considerat un tabu geopolitic încă de la revoluţia din 1979, care chiar şi în urmă cu doar câteva săptămâni a stârnit furia conservatorilor împotriva unui analist economic iranian care din imprudenţă a apărut la Davos în costum şi cravată).

Paradoxala bătălie a autorităţilor religioase împotriva consumerismului (dar numai a celui de marcă Occidentală) apare ca o ofensivă culturală extremă a unui sistem în mare dificultate. Problema nu se limitează doar la insidioasa Barbie. Cu câteva zile în urmă cei mai aprigi duşmani ai puterii necoercitive l-au spânzurat pe poetul pacifist Hashem Shabani, acuzat de spionaj şi terorism deoarece înarmat cu periculosul său calculator scria poezii în limba arabă. Cu el au fost spânzuraţi alţi 15 disidenţi, ultimii de pe o listă a crimelor comise de stat, care, din păcate, a continuat să se lungească în ciuda noului curs lansat de preşedintele Rohani.