Războiul 'prin procură' dintre Iran şi Arabia Saudită
Războiul sirian 'prin procură' continuă să se amplifice: pe de o parte, Iranul şi mişcarea Hezbollah sprijină regimul de la Damasc, pe de altă parte, Arabia Saudită sponsorizează Frontul Islamic împotriva lui Bashar al-Assad, notează cotidianul francez Le Figaro.
Conflictul a început în primăvara lui 2011, prin manifestaţii paşnice reprimate drastic de armată, pentru a se militariza apoi şi a deveni o confruntare regională între Iran, părintele şiiţilor, şi Arabia Saudită, protectoare a suniţilor şi inamică declarată a lui Bashar al-Assad. Consecinţa: pe teren, marja de manevre a rebelilor este, în mare parte, legată de cei care le dau ordine, care dispun de pârghii financiare (bani) şi logistice (arme) pentru a-i constrânge să le urmeze strategia, subliniază cotidianul francez menţionat.
În ultimele luni, natura atacurilor s-a modificat substanţial. Ciocnirilor repetate dintre insurgenţi şi armată le-au succedat bătălii ample, în special în Ghouta, regiune agricolă de lângă Damasc. Regimul sirian este convins că aceste confruntări de mai mare amploare sunt planificate de servicii secrete străine, conduse de cele ale Arabiei Saudite şi de prinţul Bandar Ben Sultan, şeful lor, care a făcut din înlăturarea lui Bashar al-Assad o problemă de ordin personal.
'Este adevărat că saudiţii, după un oarecare recul din partea Qatarului, au preluat iniţiativa', afirmă Louai Hussein, opozant tolerat de regim. Riadul a fost în speţă la originea Frontului Islamic, a cărui brigadă principală - Armata Islamului - este condusă de unul dintre aliaţii săi, Zahran Alloush, puternicul om din regiunea Douma, lângă Damasc, căruia protectorii săi saudiţi i-au livrat recent bombe cu o rază de acţiune de 60 de km.
Două ofensive ale rebelilor stau mărturie pentru acest 'război prin procură', precizează Le Figaro. Întâi, cea lansată la mijlocul lui noiembrie, în Ghouta Orientală, datorită sosirii mai multor mii de insurgenţi formaţi în Iordania, care a scuturat efectivele armatei siriene. 'Teroriştii au spart primele noastre patru linii de apărare', recunoaşte un militar sirian de rang înalt. Loialiştilor le-au trebuit mai multe zile pentru a recupera, cu sprijinul Hezbollah, terenul pierdut. Unii afirmă că era vorba de fapt de un atac masiv ce trebuia să acompanieze loviturile americano-franceze, reportate de la sfârşitul lui august, după reglementarea crizei pe marginea armelor chimice folosite de regim contra adversarilor săi.
O a doua ofensivă, ce nu presupune nimic întâmplător, este cea care îi opune în prezent pe rebelii salafiţi celor jihadişti, în nordul frontalier cu Turcia. 'Această ofensivă a fost decisă la mijlocul lui noiembrie, în timpul unei reuniuni a serviciilor secrete saudite şi turce', a relevat pentru Le Figaro o sursă diplomatică a ONU în Liban. Ofensiva a fost urmată câteva zile mai târziu de luarea cartierului general al Armatei Siriene Libere (ASL), pentru a marginaliza un partener ce jena, şi de o campanie mediatică de delegitimare a 'Statului Islamic în Irak şi Levant', organizaţie acuzată că ar fi 'o marionetă' în mâinile lui Assad. Nu în ultimul rând, această ofensivă a coincis cu cea a Al-Qaeda în Fallujah şi Ramadi din Irak, împotriva forţelor loiale premierul şiit Nouri al-Maliki, în speranţa că jihadiştii nu vor putea susţine două fronturi în acelaşi timp, explică ziarul francez.
În Siria, 'prinţul saudit Bandar vrea să le arate occidentalilor că el poate să învingă în acelaşi timp Al-Qaeda, de care aceştia se tem, şi regimul Assad', afirmă un diplomat arab la Beirut. Însă, în acest război murdar, cu actori multipli ce îi complică regulamentul, Riadul mai trebuie să ţină cont şi de turbulentul său vecin Qatar, care nu a renunţat să-şi joace propria partitură.
'Atunci când Qatarul nu reuşeşte să-şi impună oamenii în structurile de conducere ale opoziţiei (siriene), emisari din Doha încearcă să se răzbune, livrând arme grupurilor islamiste care ne sunt ostile. În prezent, încercăm să-i calmăm', explică de la Istanbul un opozant sirian, adăugând că ministrul de externe al Qatarului, Khaled al-Attiyah, 'a promis ceva' rebelilor sirieni.
SUA şi Rusia au evocat luni deschiderea de 'coridoare umanitare', armistiţii 'localizate' sau schimburi de prizonieri, în calitate de măsuri menite să stabilească încrederea între guvernul sirian şi rebeli. Aceste idei au fost menţionate în timpul conferinţei de presă de la Paris de secretarul de stat american John Kerry şi de şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov, în condiţiile apropierii conferinţei 'Geneva-2', care ar urma să aibă loc la 22 ianuarie, la Montreux, pe malul lacului Leman.
Cei doi demnitari s-au întâlnit a doua zi după reuniunea 'Prietenilor Siriei' din capitala franceză, la care a fost prezent şi emisarul Naţiunilor Unite pentru Siria, Lakhdar Brahimi.
Serghei Lavrov a declarat că guvernul preşedintelui Bashar al-Assad ar putea accepta deschiderea de 'coridoare umanitare', pentru a veni în ajutorul populaţiei civile din Siria, în special din Ghouta Orientală, unde 160.000 de locuitori sunt blocaţi de lupte, potrivit ONU. Potrivit lui John Kerry, rebelii susţinuţi de Washington - care sunt departe de a reprezenta toate fracţiunile angajate pe teren împotriva Damascului - au acceptat să respecte acordul de încetare a focului, dacă guvernul se angajează să aplice un armistiţiu parţial.
