Iohannis, împotriva sancţiunilor impuse ţărilor UE care refuză cotele obligatorii de refugiaţi
alte articole
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a criticat miercuri, la Vilnius, propunerea Comisiei Europene de a sancţiona ţările UE care nu acceptă refugiaţi conform sistemului de cote obligatorii. Criticile lui Iohannis au fost făcute în cadrul unei declaraţii de presă comune cu preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaitė, ambii şefi de state exprimându-se împotriva măsurilor de constrângere.
"România a devenit membră a Uniunii Europene fiindcă noi credem în proiectul european şi credem că locul României este în Uniune. Noi vrem să devenim parte tot mai integrată din Uniunea Europeană şi, în acest sens, noi avem în continuare ca şi proiecte prioritare intrarea în spaţiul Schengen şi adoptarea monedei euro. În orice situaţie de criză am avut în Uniune, România a dorit şi doreşte în continuare să fie parte a soluţiei, nu parte a problemei.(...) Din acest punct de vedere abordarea prin sancţiuni nu mi se pare relevantă şi nu cred că este cazul să detaliem. Ceea ce trebuie să căutăm noi acum pentru criza migraţiei nu sunt sancţiuni, ele nu rezolvă nimic, noi trebuie să căutăm soluţii. Unele din soluţiile găsite până acum le considerăm slabe, sperăm în continuare în găsirea unor soluţii foarte bune, dar soluţiile parţiale care s-au găsit până acum sunt sprijinite de noi. Evident că mă gândesc aici în primul rând la întărirea frontierelor externe ale Uniunii, în special prin Frontex, unde în cazul nostru, România contribuie substanţial, România este al doilea contribuitor după Germania la Frontex, venim în sprijinul altor state atunci când apar solicitări de sprijin cu agenţi, cu poliţişti şi aşa mai departe. Suntem evident şi dispuşi să primim migranţi atunci când este nevoie, dar în ansamblu cred că abordarea corectă pentru a rezolva problema este găsirea de soluţii pro-active şi nu concentrarea pe sancţiuni, ele niciodată nu au rezolvat ceva.”, a declarat Iohannis, potrivit comunicatului Administraţiei Prezidenţiale.
La rândul său, Dalia Grybauskaite a declarat că are "o atitudine negativă asupra unor dorinţe de a nu căuta soluţii comune, de a impune măsuri de constrângere.
„Noi considerăm că aceasta este o problemă complicată şi avem poziţii similare în sensul că Uniunea Europeană trebuie să protejeze frontierele sale şi să acordăm posibilităţi de integrare acestor migranţi, de absorbire a lor în societăţile în care au sosit şi să respectăm toate convenţiile europene şi să asigurăm, mai întâi de toate, drepturile tuturor cetăţenilor, tuturor cetăţenilor europeni, tuturor migranţilor şi măsuri de constrângere nu pot fi adoptate în niciun caz. Nu putem constrânge o ţară să facă ceea ce nu doreşte şi nu putem constrânge migranţii să plece în alte localităţi. Am o atitudine negativă asupra unor dorinţe de a nu căuta soluţii comune, de a impune măsuri de constrângere.”, a declarat preşedinta Lituaniei.
Reamintim că pe 22 septembrie 2015, Uniunea Europeană a aprobat la Consiliul extraordinar de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) de la Bruxelles, repartizarea a 120.000 de refugiaţi între statele membre.
Consiliul a aprobat distribuirea în prima etapă a 66.000 de refugiaţi extracomunitari ajunşi în Italia şi Grecia. UE urmează să stabilească ulterior distribuirea a încă 54.000 de refugiaţi. Din cei 50.400 de refugiaţi aflaţi în Grecia, România ar urma sa primească 1.890. Din alţi 15.600 de migranţi aflaţi în Italia, ţara noastră ar urma sa primească 585. Numărul total al refugiaţilor care ar urma sa ajungă în România ar fi de 2.475.
La aceştia se adaugă alţi 2.362 de refugiaţi conform deciziei Consiliului JAI din 14 septembrie privind distribuirea a 40.000 de refugiaţi. România au urma astfel să primească, până acum, o cotă de 4.837 de refugiaţi.
La consiliul JAI din septembrie 2015, România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii.
