Guvernul face exact pe dos: Lista neagră a impozitelor de criză

Majorarea fiscalităţii pe timp de criză, fie prin creşteri de taxe sau prin introducerea unora noi, este una dintre cele mai proaste soluţii de a aduce bani la buget, deoarece în acest fel este pusă o presiune suplimentară pe firme şi pe populaţie, care deja sunt afectate de venituri în scădere şi de deprecierea monedei. Această soluţie este, însă, şi cea mai la îndemână.

Din păcate, odată cu venirea crizei financiare în România, care s-a transformat într-o criză economică prelungită nu numai la noi, ci şi în întreaga Europa, autorităţile de la Bucureşti, sub supravegherea şi la recomandarea Fondului Monetar Internaţional (FMI), au luat exact acest gen de măsuri pentru creşterea veniturilor bugetare, lovind în populaţie şi în mediul de afaceri.

Guvernul Ponta a anunţat, zilele acestea, introducerea unei accize de 7 eurocenţi pe litrul de benzină şi motorină, peste acciza care se calculează oricum pe litrul de carburant. Aceasta este cea mai recentă măsură de creştere a fiscalităţii, care face parte dintr-un şir întreg de mişcări care au avut ca efect sărăcirea populaţiei şi firmelor de la venirea crizei, în toamna anului 2008, şi până în prezent.

Rnews trece în revistă toate măsurile de majorare a fiscalităţii la care au fost supuşi românii şi companiile autohtone în ultimii cinci ani.

1. Impozitul minim. A fost introdus în luna mai a anului 2009 şi era cunoscut sub denumirea de „impozit forfetar”, după ce Guvernul Boc îşi anunţase intenţia de a introduce un impozit forfetar pentru firmele din anumite domenii de activitate, însă a renunţat din cauza modalităţii complicate de calcul şi a decis să impună un impozit unic tuturor firmelor, în funcţie de cifra de afaceri. Astfel, chiar şi firmele care nu aveau activitate erau impuse la plata unui impozit anual de 2.200 de lei. Impozitul se aplica pe diferite praguri de cifre de afaceri, până la un maxim de 43.000 le pe an, pentru societăţile cu venturi de peste 129 milioane de lei pe an. Impozitul minim s-a aplicat până pe 1 octombrie 2010 şi se estimează că a dus la desfiinţarea a peste 100.000 de firme.

2. Cheltuielile ce ţin de autoturismul firmei, adică cele cu combustibilul sau TVA-ul de la achiziţia acestuia, au devenit nedeductibile începând cu luna mai 2009, urmând ca această excepţie care împovăra destul de mult firmele să fie aplicată până pe 31 ianuarie 2010. Termenul a fost, însă, prelungit până la finele anului 2011, urmând ca din 2012 aceste cheltuieli să fie deductibile în totalitate. Modificarea a fost făcută doar în sensul aplicării unei deductibilităţi de 50% din aceste cheltuieli, începând cu anul 2012.

3. Majorarea taxelor pentru imobile şi autoturisme, colectate de autorităţile locale. Decizia Guvernului, luată în anul 2009 şi aplicabilă din anul 2010, a fost pusă în practică de primării în anii care au urmat, în funcţie de nevoile la buget şi interesele electorale.

4. Majorarea TVA. De la 1 iulie 2010, guvernul a luat această decizie, sub presiunea de a găsi resurse suplimentare la buget, ca să-i convingă pe reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene că ne vom încadra în limita de deficit bugetar. Surse din apropierea discuţiilor cu FMI spuneau, la acel moment, că finanţatorii externi ar fi cerut guvernului să majoreze şi cota unică la 20%, dar şi contribuţiile sociale. Astfel, taxa pe valoarea adăugată a crescut masiv, de la 19% la 24%, generând un val de scumpiri ale produselor şi serviciilor.

5. Plata contribuţiilor sociale de către deţinătorii contractelor de drepturi de autor, de colaborare, de mandat sau pe veniturile obţinute de PFA-uri de la o singură entitate. Această extindere a bazei de impozitare, aplicată de la jumătatea anului 2010, a introdus noţiunea de activitate dependentă. Dacă era vorba de venituri permanente de la o singură firmă, deţinătorii acestui tip de contracte şi PFA-urile trebuiau să achite contribuţii sociale pentru pensie, şomaj şi sănătate, în valoare totală de 16,5% din venitul net.

6. Taxarea cu 16% a tichetelor cadou, de vacanţă, a bonurilor de masă şi a plăţilor compensatorii a intrat în vigoare de la 1 iulie 2010.

7. Impozitul de 16% pentru dobânda la depozitele bancare a fost reintrodus din a doua jumătate a anului 2010, după ce s-a renunţat la el de la începutul anului 2009, pentru a încuraja populaţia şi firmele să economisească la instituţiile financiare. La fel este şi cazul câştigurilor obţinute pe Bursa de Valori Bucureşti.

8. Taxa auto a dat mari bătăi de cap nu numai proprietarilor de autoturisme, ci şi Guvernului, căci Comisia Europeană a declanşat o procedură de infringement împotriva României din această cauză. Creată încă pe vremea Guvernului Tăriceanu, ca o taxă de primă înmatriculare, acest bir a trecut prin nenumărate modificări, pentru a ajunge astăzi în curtea Ministerului Mediului, denumită timbrul de mediu.

9. Majorarea accizelor pe tutun, alcool şi produsele petroliere s-a făcut în fiecare an, conform calendarului agreat cu Uniunea Europeană. Au fost momente, însă, în care accizele au crescut mai devreme decât o cerea calendarul. De exemplu, în 2009 s-a ajuns la nivelul accizei pe ţigarete stabilit pentru anul 2010, ceea ce a dus la o scumpire bruscă masivă a ţigărilor. Consecinţa a fost pe măsură: contrabanda cu ţigarete a explodat, ajungând să acapareze peste o treime din piaţă, cifrându-se, în 2009, la 36,2%. Iar de la 1 septembrie 2013, a crescut foarte mult şi acciza pe băuturile alcoolice.

10. Plata contribuţiei de sănătate de către pensionarii cu venituri de peste 740 de lei. Introdusă de la 1 ianuarie 2011, taxa care lărgeşte baza de impozitare pentru contribuţiile la bugetul de sănătate se aplică pe diferenţa de sumă ce depăşeşte 740 de lei şi are menirea de a acoperi găurile negre din sănătate.

11. Acciza pe produsele considerate de lux precum bijuteriile, blănurile naturale, iahturile şi maşinile foarte puternice a fost introdusă începând cu 1 septembrie 2013.

12. Contractele de închiriere vor fi taxate în plus cu 5,5% contribuţia la fondul de sănătate, începând cu anul viitor.

13. O acciză suplimentară de 7 eurocenţi pe litrul de carburant se va aplica începând cu 1 ianuarie 2014.