Roşia Montană: Noua lege a minelor a picat în Senat, cu 2 voturi lipsă

În plenul Senatului s-a iscat un scandal având ca obiect legea minelor modificată, care a fost pregătită ca un paravan pentru exploatarea minereurilor de la Roşia Montană, după ce proiectul iniţial pe care l-a transmis Guvernul a fost respins în Parlament. După ce s-a încercat de trei ori să se voteze, proiectul de lege a fost respins, datorită unei diferenţe de două voturi, conform Gândul.

După prima încercare de vot, când legea minelor a fost respinsă, senatorii PSD Ioan Chelaru şi Leonard Cădar s-au plâns că nu le-au funcţionat aparatele de vot. "Domnule preşedinte. Este vorba despre votul meu personal, toată lumea a văzut, nu mi-a funcţionat aparatul. Vă rog să supuneţi aprobării reluarea votului", a precizat Chelaru.

"Eu conduc şedinţa, domnilor senatori. Verificăm situaţia domnilor senatori Chelaru şi Cădar. Oleacă de pacienţă, domnule senator Barbu. Avem doi senatori care au fost în sală şi nu le-a funcţionat...", a spus preşedintele de şedinţă, pesedistul Cristian Dumitrescu, în timp ce din sală se auzeau nemulţumiri potrivit cărora cei doi nu ajunseseră în sală la momentul votului. "Avem listele de vot, dovedeşte că doi senatori nu au putut să-şi exercite dreptul de vot deoarece aparatul nu a funcţionat", a adăugat Dumitrescu.

Proiectul de lege nu a putut fi adoptat în Senat deoarece a întrunit numai 85 de voturi "pentru", 6 voturi "împotrivă" şi 3 abţineri. Pentru adoptarea proiectului, care are caracter organic, era necesar un număr de 87 de voturi favorabile. Rezultatul final a fost întâmpinat cu aplauze din partea senatorilor, dar şi cu vociferări.

Legea minelor va fi supusă votului Camerei Deputaţilor, care este for decizional în acest caz.

Ce cuprinde noua lege a minelor

Această formă modificată a legii minelor este de fapt Legea Roşia Montană sub acoperire, pentru că articolele din proiectul de lege iniţiat de Guvern au fost practic copiate, aproape fără greşeală, noua lege a minelor cuprinzând toate "drepturile" şi procedurile speciale cu derogări de la lege.

Conform modificărilor, exploatările miniere, inclusiv cea de la Roşia Montană, s-ar putea face mult mai uşor. De fapt, pentru ca o astfel de exploatare să poată să înceapă ar fi necesar ca proiectul respectiv să fie considerat de interes public naţional prin hotărâre de guvern.

În acest context, la articolul 3 se explică care sunt proiectele de interes public deosebit: „proiecte miniere ale căror beneficii economice şi sociale pe care statul şi/sau unităţile administraţiei locale le-ar obţine direct sau indirect din proiectul respectiv, sunt mai mari decât efectele negative de mediu, beneficiile fiind temeinic fundamentate cu condiţia refacerii mediului la finalizarea proiectului”.

Conform noii legi, exproprierile se vor face la fel ca în cazul drumurilor, proprietarul neavând dreptul de a refuza, ci ar fi posibilă doar atacarea în instanţă a sumei primite de la titularul licenţei. Amendamentele noi din legea minelor arată că deşi statul român este expropriator, prin intermediul Ministerului Economiei, fondurile pentru plata despăgubirilor vor veni de fapt de la compania care va exploata.

Ca şi în cazul proiectului Roşia Montană, când Ministerul Justiţiei a precizat o serie de vicii de neconstituţionalitate în ce priveşte prevederile privind exproprierile, problemele rămân aceleaşi: nu va fi nevoie de aprobarea indicatorilor tehnico-economici (actualul art.9, alin. (4)), exproprierile făcându-se pe baza legii 255/2010, în timp ce dreptul de administrare asupra imobilelor expropriate se va acorda, tot prin negociere directă, titularului licenţei pe o perioadă de maxim 49 de ani.

„Aceste puţine amendamente, adică peste 80, fac ca legea minelor să fie proiectul Roşia Montană reloaded sau Roşia Montană sub acoperire!”, s-a exprimat senatorul PDL Nicolae Vlad Popa în plenul Senatului.

Diferenţa dintre prevederile celor două proiecte apare atunci când titularul unei licenţe de exploatare doreşte să modifice un traseu sau să desfiinţeze un drum, acest lucru putând fi făcut doar cu aprobarea poliţiei rutiere şi a administratorului drumului.

Redevenţă de 6%

Interesantă este şi prevederea din noua lege a minelor referitoare la redevenţe. Ca şi în proiectul Roşia Montană, în care se prevedea o redevenţă de 6% pentru aur şi argint, şi în legea minelor s-a introdus un alineat la articolul 45, cu aceeaşi prevedere. „O cotă procentuală de 6% din valoarea producţiei miniere pentru metale nobile de aur şi argint în cazul proiectelor miniere de interes public deosebit, valoare ce va rămâne nemodificată pe întreaga durată a proiectelor respective”, se prevede în art. 45, alin. (a1), alineatul următor, dând posibilitatea titularului licenţei de exploatare să facă plata în natură.

Aşa cum era prevăzut în proiectul de lege iniţiat de Guvern în cazul Roşia Montană, în noua lege a minelor este inclus amendamentul care se referă la posibilitatea ca titularul licenţei să obţină drepturi reale asupra proprietăţilor din cadrul perimetrului.

„În vederea implementării proiectelor miniere de interes public deosebit, titularii licenţelor de exploatare pot dobândi drepturile reale asupra terenurilor aflate în perimetrele de exploatare, fără a se urma procedurile prevăzute de art 45., alin. (5) şi următoarele din Legea 46/2008- Codul Silvic, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv de la formele asociative cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în temeiul legii 1/2000”, prevede articolul 10 (3) din legea minelor sau vechiul capitol IV, punctul 2, din proiectul iniţial pentru Roşia Montană.

Tehnologia folosită

Între cele două proiecte de lege nu sunt modificări nici în privinţa tehnologiilor folosite pentru exploatarea resurselor naturale. Chiar dacă nu se precizează explicit că trebuie să se folosească o anume metodă de exploatare, firma care se va ocupa de exploatările miniere se obligă să folosească „tehnologii recunoscute, la momentul autorizării, ca fiind printre cele mai bune la nivel industrial”. Astfel că potrivit datelor făcute publice în Comisia specială Roşia Montană, metoda exploatării cu cianuri s-ar putea încadra în această prevedere.

La dezbaterile din plenul Senatului, membrul PDL Nicolae Vlad Popa a precizat că noua lege a minelor este, de fapt, proiectul Roşia Montană reloaded.

"Aceste puţine amendamente, adică peste 80, fac ca legea minelor să fie proiectul Roşia Montană reloaded sau Roşia Montană sub acoperire!", s-a exprimat senatorul.