Greenpeace: România trebuie să ceară oprirea negocierilor TTIP în cadrul Consiliului UE

Greenpeace România îi solicită ministrului Economiei Costin Borc să susţină oprirea negocierilor actuale pentru controversatul Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii dintre UE şi Statele Unite ale Americii (TTIP), publicarea întregii documentaţii aferente şi stabilirea unui proces transparent de consultare publică la nivelul fiecărui stat membru.

Solicitarea vine în contextul în care, peste o săptămână, Consiliul UE pentru Afaceri Externe se reuneşte pentru a discuta, printre altele pe tema TTIP şi a CETA (acordul UE - Canada). Greenpeace trage puternice semnale de alarmă în privinţa celor două acorduri comerciale discutate şi solicită ministrului să ceară oprirea negocierilor în aceste procese.

Reamintim că la începutul săptămânii în curs, Greenpeace Olanda a oferit publicului larg posibilitatea consultării a 13 capitole din textul negocierilor pentru TTIP. Până atunci aceste informaţii au fost ţinute secrete. Acestea confirmă motivele de îngrijorare ale societăţii civile, expunând poziţii de negociere ale ambelor părţi, până acum complet ascunse publicului.

"Conform documentelor, deşi negocierile se desfăşoară cu uşile închise pentru parlamentele naţionale şi cel european, cât şi pentru societatea civilă, de fapt au avut loc mai multe consultări cu lobby-ul companiilor interesate de semnarea TTIP, amprenta acestora regăsindu-se în capitolele publicate. Acest aspect pune sub semnul întrebării corectitudinea întregului proces de negociere. În multe cazuri documentele arată cum implicarea industriei a avut un rol determinant în decizii importante, punctând existenţa unor discuţii repetate despre necesitatea consultării industriei şi instanţe în care au fost preluate îndrumările din partea acesteia.", se precizează în comunicatul de presă remis Epoch Times de Greenpeace.

Din punct de vedere al protecţiei mediului, textele dezvăluie mai multe motive de îngrijorare: de exemplu, în toate cele 248 de pagini nu există nicio referire la prevenirea sau diminuarea impactului comerţului asupra climei, regula Excepţiilor Generale din acordul GATT lipseşte de asemenea, iar principiul precauţiei instaurat prin Tratatul UE nu este menţionat în nicio instanţă.

Documentele publicate săptămâna aceasta sunt de natură să întărească îngrijorările existente faţă de TTIP, precum mecanismul de rezolvare a disputelor între state şi investitori străini, care ar instituţionaliza practica curţilor de arbitraj în afara controlului judiciar naţional, care privilegiază investitorul în detrimentul normelor democratice. România resimte deja extrem de puternic astfel de arbitraje (exemplul recent al cazului fraţilor Micula, precum şi arbitrajul în derulare cu Gabriel Resources în cazul Roşia Montană), iar TTIP şi CETA ar deschide mult mai mult uşa către astfel de practici.

Date fiind importanţa şi magnitudinea implicaţiilor acestui subiect, considerăm că negocierile nu mai pot continua în forma actuală, în secret, ci este necesară transparentizarea întregului proces. Pentru a putea afla în cunoştinţă de cauză dacă acest acord este benefic economiei şi cetăţenilor României şi ai UE, publicarea în întregime a capitolelor negociate consolidate este absolut necesară, precum şi stabilirea unui proces transparent de consultare publică la nivelul fiecărui stat membru.”, declară Ionuţ Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România.

"Referitor la CETA, unde negocierile au fost deja încheiate, impactul acestui acord asupra economiei naţionale şi asupra dezvoltării durabile rămân necunoscute. O analiză în acest sens trebuie luată în considerare înaintea unui vot asupra acordului. Mai mult, acordul economic comercial cu Canada nu pune România pe picior de egalitate, Canada (ca şi Statele Unite, de altfel) refuzând ridicarea vizelor pentru cetăţenii români. Acest lucru a fost subliniat deja de Ministerul Afacerilor Externe din România, dar problema nu a fost soluţionată. În acest sens, susţinem că semnarea acordului CETA de către România nu poate să aibă loc înainte de rezolvarea problemelor legate de regimul vizelor între cele două ţări, întrucât comerţul liber nu poate fi mai presus de libera circulaţie a cetăţenilor români", adaugă Ionuţ Cepraga, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România.