Ce câştigă România din TTIP ? Un nou raport, aceleaşi necunoscute

Lucian Cernat, economist-şef la Direcţia Generală Comerţ din cadrul Comisiei Europene, a prezentat marţi studiul ”Cât de important este TTIP pentru România?” în cadrul unei mese rotunde organizate de Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti. Acesta îşi propune să creioneze o ”mică strategie naţională astfel încât România să fie pregătită după ce va fi în vigoare TTIP”.

Principalul argument susţinut de economist a fost că prin eliminarea barierelor non-tarifare exportatorii români îşi vor putea aduce direct produsele pe piaţa americană, iar odată cu creşterea exporturilor, va creşte şi numărul de locuri de muncă în aceste firme şi se vor majora şi salariile angajaţilor. ”România are cel mai mare raport de locuri de muncă – 70.000 - la fiecare un miliard de exporturi. Companiile exportatoare plătesc salarii mai mari cu 5-16% decât cele care nu exportă”, a susţinut economistul. În opinia sa, comerţul exterior are un efect pozitiv asupra salariilor.

Cernat a dat ca exemplu sectorul textilelor, care ar fi afectat pozitiv de Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP) pentru că se vor reduce toate taxele vamale pe exporturi, iar salariile în acest sector vor creşte. Mădălina Enache de la Fundaţia Terra Mileniul III i-a reamintit însă oficialului european că angajaţii din acest sector sunt plătiţi în prezent, cu salariul minim, la nivel de supravieţuire.

Pe de altă parte, economistul-şef din DG Comerţ s-a referit şi la exporturile de servicii, ”partea nevăzută a comerţului transatlantic românesc”, susţinând că acestea sunt chiar mai importante decât cele de mărfuri, iar balanţa comercială cu servicii este mai favorabilă României decât cea cu mărfuri. Serviciile de IT&C au ajuns să reprezinte peste 40% din totalul exporturilor de servicii româneşti transatlantice. Totuşi oficialul european a recunoscut că ”la nivel de locuri de muncă, la nivel macroeconomic acest lucru nu s-a materializat în a ridica cifrele la media europeană”.

Studiul realizat de Cernat sub egida CRPE arată că numărul total de firme exportatoare din România este de aproximativ 6.500, fiind sub acela din ţări cu un PIB mai mic, precum Ungaria, Bulgaria sau Lituania. În plus, acestea nu au un portofoliu de produse foarte diversificat şi nici un număr mare de clienţi.

Reamintim că primul studiu realizat tot de economistul şef al DG Trade privind impactul TTIP asupra economiei româneşti, susţinea că PIB-ul va creşte cu 0,25% în plus anual odată cu implementarea Tratatului.

Bariere şi necunoscute

La rândul său, Vlad Vasiliu, secretar de stat în Ministerul Economiei, a susţinut că IMM-urile din România ar trebui mai întâi să fie ajutate să vândă în apropierea casei şi apoi să treacă Oceanul. El a atras atenţia asupra faptului că 83% dintre exporturi sunt realizate de firme cu capital străin, nu românesc.

Mai mult, Vasiliu a arătat că deocamdată condiţiile TTIP nu sunt complet negociate, ”iar în ciuda celor 12 runde de negociere, au rămas probleme importante nesoluţionate, care vor ridica obstacole pentru firmele româneşti”. ”Măsurile sanitare şi fitosanitare privind exporturile şi importurile de produse agro-alimentare. Sunt aşa numitele reguli de origine, indicaţiile geografice şi aşa numitele standarde de calitate şi siguranţă a produselor. Există foarte multe diferenţe de standarde între UE şi SUA, care în funcţie de finalizarea negocierilor, vor implica costuri semnificative şi pentru anumiţi exportatori şi producători ar putea fi un factor insurmontabil în dezvoltarea capacităţilor lor de export”, a avertizat oficialul.

Referitor la exportul de servicii româneşti în SUA, secretarul de stat a susţinut că acesta depinde de modul în care vor fi negociate anumite condiţii care să avantajeze forţa de muncă înalt calificată din România şi accesul acesteia pe piaţa americană.

”Există încă multe lucruri nelămurite. Timpul este scurt, părerile sunt foarte împărţite la nivel guvernamental între statele europene. Nimeni nu ştie dacă este bun un TTIP mai mic sau unul mai ambiţios, dacă va fi finalizat sau nu”, a concluzionat Vasiliu.

Şi Florin Jianu, preşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), a insistat pe faptul că România ”trebuie mai întâi să-şi facă temele acasă” în sensul creării unei economii competitive şi apoi să intre în concurenţă pe o piaţă globală.

Dacă statul român pierde un proces într-un tribunal de arbitraj internaţional cu un exportator american în România, amenda plătită se va cumula la deficitul naţional, putând fi depăşită limita de 3% de deficit excesiv. Statul pierde practic de două ori - o dată plăteşte o amendă antreprenorului şi o dată către partenerii europeni prin depăşirea acestui deficit. - Florin Jianu.

Pe de altă parte, fostul ministru a subliniat că românii mai au încă nevoie de vize pentru a merge în SUA, ceea ce reprezintă o barieră majoră în calea exportatorilor.

Jianu a mai amintit şi controversatele mecanisme de soluţionare a litigiilor dintre companii şi state, ISDS, arătând că dacă statul român pierde un proces într-un tribunal de arbitraj internaţional cu un exportator american în România, amenda plătită se va cumula la deficitul naţional, putând fi depăşită limita de 3% de deficit excesiv. ”Statul pierde practic de două ori, o dată plăteşte o amendă antreprenorului şi o dată către partenerii europeni prin depăşirea acestui deficit”, a precizat el.

Fostul Ministru delegat pentru IMM-uri şi turism a subliniat şi că numărul de angajaţi se opreşte la 250 într-un IMM din Europa, în timp ce în SUA o firmă cu 500-1500 de angajaţi este considerată IMM în unele sectoare, astfel încât acestea nu pot fi comparate cu cele din România.

Pe de altă parte, Jianu a remarcat că ajutorul de stat este mult mai strict reglementat în UE decât în SUA. Totuşi el consideră, că TTIP reprezintă ”premisele unui viitor pe care nu putem să-l negăm sau stopăm şi trebuie să ne facem în primul rând temele acasă şi să ne impunem un punct de vedere privind vizele şi arbitrajul comercial”.

Mai tranşant, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, a susţinut că firmele româneşti care au exportat în SUA, precum Bitdefender s-au descurcat singure până acum, fără ajutorul statului şi fără TTIP.

El a criticat poziţia SUA care a refuzat ridicarea vizelor pentru români. ”Este surprinzător că SUA îşi menţin această poziţie legată de vize pentru că mi-e greu să cred că nu înţeleg ce dificultăţi au firmele româneşti faţă de cele din Ungaria sau Cehia. A nu ţine cont de costurile de timp, de oportunitate şi operativitate este un fariseism. Cineva trebuie să explice de ce”, a susţinut Pârvan.

În opinia sa, România ar trebui teoretic să blocheze adoptarea TTIP dacă americanii nu vor ridica vizele pentru cetăţenii români. Pentru că nu va putea face asta, Bucureştiul ar trebui să ceară SUA investiţii de 10 miliarde de dolari în România, iar ţara noastră să livreze americanilor produse.

”Acest tratat TTIP va favoriza ţări puternice economic, care exportă mult, nu ţări ca România. România ar trebui să exporte produse locale inovative, nu doar produse manufacturate. Serviciile compensează deficitul groaznic de producţie de bunuri. Noi consumăm ce produc alţii. Trebuie să exportăm inteligent, nu mână de lucru ieftină”, a concluzionat Pârvan.

Pe de altă parte, el a criticat modul netransparent în care a fost negociat Parteneriatul Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii”, arătând că ”nu putem înţelege şi nu s-a explicat de către nimeni, nici de către Comisia Europeană, nici de către SUA de ce este o aşa mare secretomanie”.