Grecia, Israel şi Cipru semnează acordul pentru conducta de gaz EastMed, Turcia fumegă

Aflat de mai mult timp în faza de negocieri, acordul privind construcţia gazoductului EastMed a fost semnat săptămâna aceasta între Grecia, Cipru şi Israel.

Cele trei ţări şi-au dat joi acordul pentru a construi o conductă submarină de 1.900 km care să transporte gaz din câmpurile recent descoperite în estul Mediteranei până în Europa.

Proiectul East Med a fost propus pentru prima dată de ministrul elen al Energiei, Yannis Maniatis, în 2014 şi, de atunci, a fost salutat drept „cel mai lung şi mai profund gazoduct din lume”. Cu un cost iniţial estimat la 6-7 miliarde USD, proiectul va fi finanţat de „companii private şi creditori instituţionali”, potrivit declaraţiilor anterioare ale Ministerului israelian pentru Energie.

Conducta subterană va conecta Israelul, prin Cipru, la Grecia şi Italia, într-un proiect masiv a cărui construcţie va dura cinci sau şase ani, şi care, odată dat în producţie va avea un debit iniţial de 10 miliarde de metri cubi de gaz pe an.

Miniştrii energiei din Grecia, Israel şi Cipru - Kostis Hatzidakis, Youval Steinitz şi Yiorgos Lakkotrypis - au participat la o ceremonie de semnare la Atena, care a finalizat progresul proiectului, potrivit Reuters.

În mod previzibil, Turcia se opune activ proiectului, având în vedere propriile pretenţii privind explorarea petrolului şi a gazelor în apele riverane ale Ciprului (folosind scuza „drepturilor” aşa-numitei Republici Turce a Ciprului de Nord) şi chiar a unor arii aparţinând de zona exclusivă a Greciei.

Deşi Turcia se opune proiectului, ţările îşi propun să ajungă la o decizie finală de investiţii până în 2022 şi la finalizare a conductei până în 2025 pentru a ajuta Europa să-şi diversifice resursele energetice.

Luna trecută, un oficial turc a spus că nu este necesară construirea conductei EastMed, deoarece conducta trans-anatoliană există deja.

Ministerul de Externe al Turciei s-a plâns în această săptămână că EastMed „ignoră drepturile Turciei şi ale ciprioţilor turci” şi ar fi sortită eşecului din acest motiv.

"Cea mai economică şi mai sigură rută pentru a utiliza resursele naturale din estul Mediteranei şi a le livra către pieţele de consum din Europa, inclusiv ţara noastră, este Turcia", a declarat joi, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe turc, Hami Aksoy.

În ultimele luni, Turcia a generat tensiuni regionale cu ţări vecine precum Egiptul, Grecia şi Cipru din cauza acordului său de graniţă maritimă cu Libia, pe care mulţi îl consideră ilegal, şi din cauza pretenţiilor de foraj în apele care înconjoară insula Cipru, pe care le revendică.

Preşedintele cipriot Nicos Anastasiades a încercat să detensioneze situaţia afirmând că „Acordul (...) susţine un scop comun pentru pace, securitate şi stabilitate în regiunea deosebit de vulnerabilă a Mediteranei de Est”, subliniind că este bun pentru securitatea regiunii din o zonă istorică în care vecinii se înţeleg rar.

Transformarea estului Mediteranei într-o zonă de resurse energetice ar putea avea implicaţii geopolitice globale uriaşe, în special având în vedere că în prezent UE se bazează pe Rusia pentru o treime din gazele sale.

Momentan, sud-estul Europei depinde în totalitate de gazul rusesc.

Europa a salutat proiectul ca parte a unei presiuni mai largi pentru „diversitatea energetică” pe care alte proiecte - precum conducta Nord Stream 2 Rusia-Germania - le sabotează, spre frustrarea SUA.