Germania respinge ideea unor noi sancţiuni americane împotriva proiectului Nord Stream 2

Joi, Germania a avertizat Washingtonul să îşi vadă de treabă, după ce congressmenii americani au pus pe agendă un proiect de lege care va sancţiona antreprenorii care lucrează în proiectul Nord Stream 2.

De asemenea, UE s-a opus sancţiunilor împotriva „companiilor care desfăşoară afaceri legitime”.

Conducta de gaze Nord Stream 2, în valoare de 9,5 miliarde de euro, va trece pe sub Marea Baltică dublând cantitatea de gaze furnizată de Rusia Germaniei.

Camera de comerţ germano-rusă (AHK) a declarat că proiectul este important pentru securitatea energetică a Europei în ansamblu şi a solicitat sancţiuni împotriva Statelor Unite în cazul în care proiectul de lege trece.

"Europa ar trebui să răspundă la sancţiunile care afectează Europa cu contra-sancţiuni", a declarat Matthias Schepp, şeful AHK.

Susţinătorii conductei de 1.230 de kilometri spun că va fi o sursă fiabilă de energie ieftină, dar criticii avertizează că ar putea creşte în mare măsură influenţa politică a Rusiei în Europa.

UE s-a alăturat, criticând acţiunile propuse de SUA. Comisarul european pentru comerţ, Phil Hogan, a declarat că Bruxelles-ul „se opune impunerii de sancţiuni împotriva oricăror companii din UE care desfăşoară activităţi legitime”.

"Obiectivul Comisiei (europene) a fost întotdeauna să se asigure că Nord Stream funcţionează într-un mod foarte transparent şi în mod nediscriminatoriu, cu gradul adecvat de supraveghere", a spus el.

Schepp a spus că sancţiunile vor ajunge să afecteze mai mult companiile europene decât Rusia.

Jumătate din proiect este finanţat de gigantul rus Gazprom, restul fiind acoperit de partenerii săi europeni: Wintershall şi Uniper din Germania, Shell (anglo-olandeză), Engie din Franţa şi OMV din Austria, cu participaţie rusă masivă.

În ciuda propriilor tensiuni diplomatice cu Rusia, inclusiv cu privire la uciderea unui fost rebel cecen din Berlin la începutul acestui an, Germania a apărat în mod repetat proiectul.

Ministerul german al economiei a declarat că aşteaptă rezultatul unui vot al senatului american, preconizat pentru săptămâna viitoare, în proiectul de lege - parte a legislaţiei americane mult mai largi din domeniul apărării.

Camera Reprezentanţilor şi Senatul SUA au pus luni (9 decembrie) pe agenda de dezbateri un proiect de lege care ar forţa administraţia lui Donald Trump să impună sancţiuni companiilor implicate în proiectele privind conductele de gaz sponsorizate de Rusia, Nord Stream 2 şi Turkish Stream.

Preşedintele SUA, Donald Trump, a spus deja că va semna măsurile dacă vor fi aprobate.

Proiectul de lege solicită Departamentului de Stat al SUA să raporteze în termen de 60 de zile numele companiilor şi persoanelor implicate în instalarea conductelor pentru Nord Stream 2 şi Turkstream, o altă conductă din Rusia în Turcia.

Sancţiunile prevăzute de proiectul de lege includ îngheţarea activelor şi revocarea vizelor americane pentru cei găsiţi în culpă.

Un contractant major care ar putea fi lovit de sancţiuni este compania de distribuţie a conductelor din Elveţia, Allseas, care a fost angajată de Gazprom pentru a construi secţiunea offshore.

Puterea Gazprom şi, prin urmare, Rusia este în centrul preocupărilor cu privire la proiectele energetice care vizează Europa, atât în Statele Unite cât şi în estul şi centrul Europei.

Europa este principalul client al gazelor naturale ale Rusiei, iar criticii se tem că proiectul, care are o capacitate anuală de 55 de miliarde de metri cubi, va creşte capacitatea Rusiei de a impune politici în Europa.

Ţări precum Ucraina, o ţară majoră de tranzit pentru gazul rusesc, se tem, de asemenea, că ar putea pierde influenţa după ce vor fi excluse de pe piaţa internaţională de gaze.

Rusia speră să lanseze conducta la sfârşitul lui 2019, dar finalizarea a fost întârziată de dificultăţi în obţinerea autorizaţiilor din Danemarca.

În octombrie, Copenhaga a acordat Rusiei autorizaţia de a construi o secţiune a conductei pe platforma continentală daneză din Marea Baltică.

Vicepremierul rus Dmitri Kozak a declarat reporterilor luna trecută că se aştepta că proiectul să devină operaţional la jumătatea anului 2020.