Fraudarea referendumului pentru demiterea lui Băsescu. Primele condamnări la închisoare cu executare

Magistraţii au început să împartă condamnări pentru fraudarea referendumului de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, iar dacă până acum instanţele din ţară au dat în cazuri similare pedepse cu suspendare sau amendă, lucrurile par să îşi fi schimbat cursul. O sentinţă fără precedent a fost dată de Judecătoria Drobeta-Turnu Severin: condamnare cu executare pentru fraude electorale, la Referendumul din 2012, scrie evz.ro

Publicaţia citată a prezentat sentinţa respectivă, din care reiese că magistraţii au audiat zeci de persoane care au votat în ziua Referendumului, membri şi preşedinţi ai comisiilor de votare. Au fost analizate interceptări telefonice în care preşedinţii vorbeau despre turismul electoral şi fraude cu urna mobilă, precum şi expertize grafoscopice care au demonstrat că aceeaşi persoană semna de zeci de ori pe listele suplimentare, liste care erau completate de preşedintele secţiei de votare.

Instanţa l-a condamnat pe preşedintele Secţiei de votare nr. 63 din Drobeta-Turnu Severin (Mehedinţi), Liviu-Cătălin Bondoc, la trei ani de închisoare cu executare, şi pe preşedintele Secţiei de votare nr. 170 din Gîrla Mare (Mehedinţi), Dumitru Mirea, la doi ani şi şase luni. Totodată, cei doi nu mai au voie să facă parte dintr-un birou electoral o perioadă de cinci ani după executare.

Pe de altă parte, preşedintele Secţiei de votare nr. 70 din Orşova (Mehedinţi), Gheorghiţa Burcu, şi unul dintre membrii din Comisie, Manuela Micu, au fost condamnaţi la un an şi, respectiv, un an şi şase luni de închisoare, ambele pedepse cu suspendare. Magistraţii au decis anularea mai multor sute de voturi mobile de pe listele suplimentare aferente urnei de la Drobeta -Turnu Severin (375), Gîrla Mare (127) şi Orşova (49 de voturi). Decizia a fost dată în luna martie, iar dosarul a ajuns la Curtea de Apel Craiova, ultima cale de atac.

Motivarea instanţei

Magistraţii au evidenţiat că, în cazul lui Liviu-Cătălin Bondoc, acesta a avut intenţia clară de a frauda la urne, iar infracţiunea a fost consumată. „Instanţa va avea în vedere şi numărul mare al persoanelor înscrise în mod nereal în listele electorale, dar şi împrejurarea că prin folosirea infracţiunii s-a urmărit denaturarea rezultatului procesului de votare”, au motivat judecătorii.

„De asemenea, instanţa va avea în vedere şi modul insidios de săvârşire a infracţiunii de către inculpat, în sensul că acesta, pentru a-şi asigura scăparea în faţa răspunderii penale, nu a întocmit personal lista suplimentară în ceea ce priveşte persoanele înscrise în aceasta, ci a acceptat să fie scrisă, potrivit raportului de constatatare tehnico-ştiinţifică, de către o altă persoană din afara biroului electoral. Inculpatul a sperat în acest fel că nu va putea fi tras la răspundere penală şi că, astfel, va reuşi să inducă un dubiu în formarea raţionamentului instanţei”, au argumentat magistraţii.

În cazul lui Mirea, judecătorul a evidenţiat că are în vedere „relaţiile sociale ce impun protejarea şi folosirea doar în condiţii de legalitate şi veridicitate a datelor personale ale participanţilor la vot”.

Dosarul „Fraudă la Referendum”

Cel mai „celebru” dosar de fraudare a referendumului pentru demisia lui Traian Băsescu din 2012 este cel în care a fost trimis în judecată vicepremierul Liviu Dragnea, alături de alte 76 de persoane, preşedinţi şi membri ai unor secţii din Teleorman, Vrancea şi Gorj şi observatori din partea unor ONG-uri, membri de partid, care l-ar fi ajutat pe Liviu Dragnea.

Vicepremierul PSD este acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi organizat un sistem naţional de influenţă prin care ar fi fraudat votul la referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu, din 29 iulie 2012. Potrivit procurorilor DNA, acesta ar fi folosit 10 metode diverse în scopul fraudării votului. Printre aceste metode se regăsesc votul multiplu, turismul electoral, dar şi falsificarea de semnături. Dragnea neagă acuzaţiile şi susţine că este vorba de un dosar politic.

În 6 septembrie 2012, Liviu Dragnea a fost pus sub acuzare în dosar fiind acuzat că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendum, care să garanteze validarea acestuia, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

Următorul termen din procesul lui este pe 3 septembrie 2014.

Denunţul lui Valer Marian

În 16 iulie 2013, senatorul Valer Marian, fost preşedinte al organizaţiei judeţene PSD Satu Mare, a depus un denunţ la DNA în care îl acuza pe vicepremierului Liviu Dragnea, de fraudarea referendumului din 2012. Acesta susţine că a participat personal la întruniri în cadrul cărora Liviu Dragnea şi Radu Stroe îi învăţau pe membrii USL cum să fraudeze referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu prin raportarea unui număr mai mare de votanţi decât cel real.

Valer Marian le-a relatat procurorilor cum Liviu Dragnea şi Radu Stroe, actualul Ministru de Interne al României, i-ar fi instruit pe liderii organizaţiilor să raporteze o prezenţă mai mare decât cea reală, în luna iulie 2012. Acesta a susţinut că Liviu Dragnea i-a cerut personal să raporteze date false la Biroul Electoral Central, dar el a refuzat.

Potrivit lui Valer Marian, la 22 iulie 2012, Liviu Dragnea, care ocupa atunci funcţia de secretar general al PSD, s-ar fi dus la Oradea cu elicopterul pentru o întrevedere cu preşedinţii filialelor judeţene de partid din Vestul ţării.

La întâlnirea ce ar fi avut loc la Hotel Dacia Continental, Liviu Dragnea şi-ar fi instigat colegii de partid să depună eforturi ca să-i convingă pe preşedinţii secţiilor de votare să raporteze la Biroul Electoral Central (BEC), din două în două ore, cu 25 de alegători în plus decât în realitate. Aceeaşi strategie ar fi fost aplicată şi de către liberalii instruiţi de Radu Stroe la Cluj, doar că liberalii ar fi raportat cu 50 de alegători mai mult faţă de numărul real, a declarat Marian.

Scopul era de a întruni cvorumul legal de 50% plus 1 pentru suspendarea preşedintelui Traian Băsescu. Conform declaraţiilor lui Valer Marian, Liviu Dragnea ar fi instigat la o fraudă de aproximativ 3.000.000 de voturi în plus, în cazul în care ar fi fost convinşi să ia parte la fraudă toţi şefii celor 18.242 de secţii de votare din întreaga ţară. Surse din DNA estimează o fraudare de 1,5 milioane de voturi.

Complicii care şi-au recunoscut faptele

Doi dintre complicii săi au recunoscut faptele şi au făcut mărturisiri complete în faţa judecătorilor Curţii Supreme. Totul pentru a scăpa cu o pedeapsă mai uşoară.

Pentru a primi o pedeapsă mai mică, Simona şi Marius Preduţ doi foşti membri ai secţiei de votare 105 din comuna Bistriţa-Nouă (Olt) şi-au recunoscut fraudele electorale în faţa judecătorilor Curţii Supreme şi au explicat cum a fost plănuită fraudarea referendumului în zona lor. Cei doi au fost condamnaţi la începutul acestei luni la un an şi patru luni de închisoare cu suspendare.

Marius Preduţ a explicat că frauda a fost pusă la cale într-o sală de sport din localitatea Piatra- Olt, unde au fost prezenţi mai mulţi lideri USL locali, printre care primarul, viceprimarul şi consilierul PSD, Constantin Diţă, trimis şi el în judecată în acest dosar.

"Au fost prezenţi toţi preşedinţii secţiilor de votare. Am primit instrucţiuni, spunându-ne că cei care sunt în străinătate să fie trecuţi pe listele suplimentare. Ne-au spus că nu ni se va întâmpla nimic, pentru că toată lumea de sus este a PSD-ului", a povestit Marius Preduţ.

După şedinţa de instruire în tehnici de fraudare a referendumului, membrii secţiilor de votare au fost invitaţi la un bar de lângă primărie, unde au fost serviţi cu suc şi cu bere, pe cheltuiala primarului şi viceprimarului din Piatra Olt. Preduţ a mai declarat că ulterior, în ziua votului, pe 29 iulie, consilierul Diţă le-a adus o listă în care erau trecute datele unor persoane care erau în străinătate şi i-au asigurat din nou că nu vor fi probleme pentru că "toată lumea este pesedistă şi nu vom păţi nimic".

Când urna mobilă a fost solicitată, Marius Preduţ introducerea voturile în urnă, iar Simona completa listele suplimentare şi semna în locul "votanţilor". La sfârşitul zilei s-a ivit însă o problemă, în urnă erau mai multe voturi decât numărul persoanelor pe listele de vot. Simona Preduţ a dedus că doamna preşedinte de secţie a dispus ca cineva să semneze în numele unor persoane, pentru a se realiza o egalitate semnături-voturi.

Preduţ a povestit că nu avea şi nu are ambiţii politice şi că a intrat în povestea referendumului doar ca "să se bage în seama", că poate va avea vreodată nevoie de vreo adeverinţă, ceva...