DNA poate interoga judecători. Victorie istorică în faţa magistraţilor corupţi

Mai mulţi judecători au sesizat Consiliul Superior al Magistraturii acuzând că mai mulţi colegi de-ai lor, care au fost trimişi în judecată de DNA, au fost „hărţuiţi” de procurorii anticorupţie cu întrebări incomode despre deciziile pe care le-au luat, deşi, potrivit legii, magistraţii beneficiază de imunitatea în faţa unor astfel de investigaţii. Magistraţii au cerut CSM să se pronunţe în acest caz, astfel încât să nu mai fie supuşi unor astfel de presiuni din partea DNA, însă au avut parte de o surpriză, de-a dreptul istorică, scrie nasul.tv

La 31 martie 2014, DNA îi trimitea în judecată pentru fapte de corupţie pe judecătorii Raluca Beatrix Cuc şi Ovidiu Galea, de la Tribunalul Bihor, şi pe Denisa Vidican şi Florica Roman, de la Curtea de Apel Oradea. Mai mulţi magistraţi au sărit în ajutorul colegilor lor şi au solicitat CSM dreptul de a refuza colaborarea cu procurorii DNA, invocând prevederile art. 91 din Legea 303/2004, care statuează că „judecătorul este obligat să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor la care a participat, inclusiv după încetarea exercitării funcţiei”.

Cu alte cuvinte, dacă CSM le dădea câştig de cauză magistraţilor care au făcut sesizarea, acest lucru echivala practic cu o imunitate deplină a judecătorilor potenţial corupţi, care puteau acum invoca articolul respectiv de fiecare dacă când procurorii anticorupţie aduceau probe în sensul vinovăţiei lor. Aceştia ar fi devenit de neatins în acest tip de investigaţii, iar multe anchete DNA ar fi fost blocate şi s-ar fi împiedicat trimiterea în judecată a magistraţilor acuzaţi de astfel de fapte de corupţie. Totodată, multe din reţinerile făcute de către DNA în rândurile judecătorilor ar fi putut fi contestate şi chiar declarate nule şi neavenite.

CSM a clarificat situaţia, dar nu în favoarea magistraţilor, iar acum DNA a primit puteri depline să redeschidă dosare în care au suspiciuni că sentinţele definitive ale judecătorilor au fost date în urma unor fapte de corupţie, spulberând astfel mitul imunităţii acestora.

Prin Hotărârea nr. 846, plenul CSM a stabilit că judecătorii nu se mai pot ascunde în spatele imunităţii generalizate în momentul în care există suspiciuni că aceştia ar fi acţionat în timpul exercitării funcţiei în urma unor influenţe exterioare. Mai mult decât atât, judecătorii nu trebuie neapărat să fie inculpaţi sau trimişi în judecată, fiind suficient să le fie adusă la cunoştinţă calitatea de suspect ca imunitatea acestora să dispară. Din acel moment, judecătorii sunt obligaţi să colaboreze cu anchetatorii DNA şi să le furnizeze toate detaliile dintr-un dosar pe care aceştia le solicită, precum problele după care au judecat, modul lor de deliberare şi argumentele care au stat la baza deciziei date în dosarul respectiv. În caz contrar, judecătorii vor suporta rigorile legii privitoare la obstrucţionarea justiţiei.

Astfel că, hotărârea CSM se întoarce practic împotriva celor care au încercat să scape de presiunea instituţiei condusă de procurorul şef Laura Codruţa Kovesi, care în ultima vreme face din ce în ce mai multe „victime”.

Este foarte probabil că se vor găsi voci care să conteste hotărârea luată de CSM, pentru că probabil mulţi nu vor să cadă în „ghearele” DNA aşa de uşor, dar asta rămâne de văzut. În orice caz, trebuie subliniat faptul că este vorba doar despre judecătorii care primesc calitatea de suspect, ceea ce înseamnă că deja există unele informaţii sau probe solide care atestă faptul că aceştia ar fi implicaţi în presupuse fapte de corupţie.

Potrivit nasul.tv, până acum, un judecător putea, exemplu concret, să dea dreptate invariabil, în sute de procese de retrocedări, unor samsari care cumpărau drepturile litigioase chiar şi în dimineaţa în care urma sa se dea sentinţa definitivă. Însă procurorii DNA nu îi puteau interoga pe respectivii judecători care au adus prejudicii de zeci de miliarde de euro bugetului de stat nici măcar atunci când existau denunţuri împotriva lor. Pentru că, de fiecare dată, respectivii magistraţi, despre care deja toată lumea ştia că fac parte din reţele de trafic de influenţă bine puse la punct, se ascundeau în spatele imunităţii, fără să trebuiască să dea explicaţii de ce proprietarii pierdeau pe bandă rulantă în instanţă, până când acceptau să cedeze drepturile unuia şi acelaşi samsar. Care, apoi, câştiga definitiv la primul termen, statul fiind obligat la plata unor sume astronomice.

Acesta este doar un exemplu dintr-un domeniu specific. De fapt, DNA poate de acum înainte să-i interogheze pe judecătorii suspecţi şi, dacă dovedesc vinovăţia acestora, să redeschidă implicit unele dintre marile dosare îngropate în ultimii ani.